Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Autostrada, împotmolită în politică

Cora MUNTEAN

Subiectul fierbinte al autostrăzii care va lega Bucureștiul de Budapesta pe varianta Brașov-Borș este departe de a se fi stins. Există perioade când în jurul lui au loc dezbateri aprige, pe viață și pe moarte, disputate fie în arena politică și presă, fie în locuri tainice de care doar unii știu. Cert este că, dacă UDMR, care are inclus acest proiect și în programul uniunii, și în cel de guvernare, vrea ca această autostradă să se construiască, atunci sigur așa va fi. Cei de la putere, care au rezerve față de această prioritate, pot scăpa de urgentarea construirii autostrăzii Brașov-Borș doar prin alegeri anticipate, care să scoată uniunea de la guvernare.



Privind din exterior, disputa pentru proiect pare mai degrabă o luptă între o parte aTransilvaniei, cea de pe traseul autostrăzii și restul țării, a cărei portavoce s-a făcut capitala. Asta deoarece toți politicienii din zonă, aflați la putere sau în opoziție, au făcut front comun pentru proiect. În această parte a baricadei se află chiar și Emil Boc, primarul Clujului, cel pe care l-a lăsat Traian Băsescu moștenire în fruntea PD. Chiar dacă uniunea condusă de Marko Bela a susținut la alegeri PSD și pe Adrian Năstase, actualul șef al statului a câștigat alegerile datorită voturilor primite din Ardeal și București. Acum oamenii se simt înșelați și trădați de două ori: o dată pentru că Alianța D.A. a cooptat UDMR la guvernare și a doua oară pentru că în continuare ardelenii se simt neglijați și priviți cu condescendență de la București. Și, orice ar fi, nimeni, niciodată nu le va scoate din cap ideea că ei sunt cei care, prin caracterul, hărnicia și seriozitatea care îi caracterizează, aduc cele mai mari sume la buget, dar prezintă și o carte de vizită credibilă. Ceea ce se întâmplă acum nu face decât să scadă încrederea în guvernul de la București și să-i determine pe foarte mulți să privească regionalizarea cu alți ochi. Și de data aceasta argumentele nu sunt doar de ordin politic, ci și economic. Mii de oameni au sperat că-și vor valorifica pământurile de pe traseul autostrăzii, că, și în timpul, și după construirea acesteia, vor câștiga locuri de muncă și, nu în ultimul rand, faptul că majoritatea ardelenilor preferă să ia chiar avionul de la Budapesta, nu de la București.

 

Liderii UDMR amenință

 

Interesul conducătorilor uniunii este foarte mare și nu ține numai de orgoliu sau dorința de a-și ține promisiunile din campania electorală. De altfel ei au demonstrat mereu, indiferent care au fost cei cu care sau lângă care au guvernat, că au obținut ceea ce au promis începând de la introducerea limbii materne în instituțiile publice până la retrocedarea bunurilor care au aparținut bisericilor tradiționale maghiare. În afară de asta, ei reprezintă și interesele economice ale firmelor maghiarilor sau ale cetățenilor maghiari, care își au sediile și fac afaceri în aceste zone. În plus, nu este exclus ca chiar pentru construirea autostrăzii să fie angajate firme aparținând acestor investitori. Miza pentru parlamentarii și membrii UDMR ai guvernului este foarte mare. Demersul lor este puternic influențat și de filiația reprezentanților formațiunii minorității maghiare față de Budapesta și, mult mai puțin, față de București. În condițiile acestui interes pentru statul vecin și ale întăririi relațiilor economice între Ardeal și Ungaria, dar și ale influenței guvernului ungar asupra Transilvaniei, autostrada sprijină dezvoltarea comunităților locale de pe traseul ei. Numai astfel se explică tonul extrem de vehement al liderilor maghiari, fără a fi dispuși la nici un compromis.

De fapt, disputa a început încă din toamnă când fostul secretar de stat pe atunci, Sergiu Sechelariu, a avansat chiar la Târgu-Mureș ideea că fostul guvern Năstase susține construirea culoarului IV Pan European, care trece prin Timișoara-Deva-Sibiu-Pitești-București-Constanța. Idee puternic combătută de senatorul Gyorgy Frunda și neconfirmată de Miron Mitrea, care deținea portofoliul Transporturilor.

Încă de la instalarea sa la Cotroceni, președintele Traian Băsescu a criticat proiectul autostrăzii Brașov-Borș considerându-l ineficient din punct de vedere economic deoarece nu ar atrage decât 15% din traficul rutier dinspre Europa Occidentală și Europa de Est. După întâlnirea cu prințul Charles, președintele a mai adus un argument în favoarea amânării sau renunțării la proiect. Respectiv daunele pe care autostrada le-ar aduce conservării zonelor săsești și implicit distrugerea unei părți a istoriei habitatului românesc. Declarațiile lui Băsescu au dat primul aviz negative, iar premierul Călin Popescu Tăriceanu a spus că autostrada Brașov-Borș nu reprezintă o prioritate, iar finanțarea tronsonului Transilvaniei nu are justificare în condițiile unei "găuri" bugetare de 4000 de miliarde de lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate contractate de guvernul PSD.      

Acesta a fost momentul în care UDMR s-a inflamat la maxim, lideri marcanți ai formațiunii amenințând cu ieșirea de la guvernare. La ultima întrunire a miniparlamentului maghiar, Consiliul Reprezentanților Unionali, senatorul Gyorgy Frunda a spus că "autostrada reprezintă proba de rupere a UDMR de Guvern în situația în care nu se respectă contractul".

Liderul Uniunii, Marko Bela, a criticat dur inconstanța politicii guvernamentale: "Dacă România nu ne ajută, să ne lase să ne facem autostrada singuri", declarație care readuce în discuție ideea regionalizării și crearea unor guverne locale. Tot liderul maghiar a afirmat că Ardealul a fost neglijat timp de 15 ani. Ministrul delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului, Borbely Laszlo, a desființat declarațiile deputatului de Mureș, Eugen Nicolăescu, președintele grupului parlamentar al liberalilor din Camera Deputaților, singurul parlamentar mureșean care nu susține proiectul pe motiv că nu există bani pentru finanțarea lui. Borbely a arătat că și după rectificarea bugetară ar fi bani, fondurile pentru autostradă fiind prevăzute în buget.

După aceste intenții, Călin Popescu Tăriceanu a bătut puțin în retragere și de atunci lucrurile par că s-au mai liniștit. Este adevărat că nici mult-discutata întâlnire a tuturor parlamentarilor ardeleni, pentru susținerea autostrăzii, nu a mai avut loc, dar în mod sigur liderii maghiari nu renunță la acest proiect.

În plus, concernul american Bechtel, constructorul autostrăzii, a atenționat printr-o scrisoare Guvernul României că procesul de stabilire a bugetului nu afectează contractul și nici nu schimbă obligațiile părților. În schimb, potrivit clauzelor contractuale, rezilierea contractului ar atrage penalități foarte mari statului român.

 

Date tehnice:

Lungimea totală a autostrăzii - 415 km

Costuri - în zona de câmpie: 4 mil. USD/km;

style="mso-tab-count: 1">            - în zona montană: 18 mil. USD/km

Valoarea totală a proiectului - 2,2 mld. USD

Locuri de muncă - 8000

Durata lucrărilor - 2004-2012 (estimativ)

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 25

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: