Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Vecinătatea UE dezmorțește economia ardeleană

Claudiu PĂDUREAN

Se împlinește un an de când Transilvania a devenit o regiune de frontieră de lângă periferia Uniunii Europene. Aderarea Ungariei la Uniune a schimbat o serie de raporturi economice care se stabiliseră după anul 1989.



Până anul trecut, alimentele ungurești, puternic subvenționate, erau mai ieftine decât cele produse în România. O mare parte a produselor alimentare vândute în Ardeal proveneau din depozitele de lângă Szeged, Debrecen ori Budapesta. Salamurile de Debrecen ori cârnăciorii Csabay deveniseră produse tradiționale în bucătăria ardelenească, la concurență cu salamul de Sibiu ori cârnăciorii oltenești.Însă, de un an, prețurile alimentelor ungurești au crescut considerabil. Acum, tendința s-a inversat, iar maghiarii din estul Ungariei își fac aprovizionarea din Oradea, Arad ori Cluj. Acest lucru crește cifra de afaceri a producătorilor români, care recuperează astfel distanța care îi separa de marile concerne ungurești care au fost ani la rând într-o situație privilegiată față de firmele concurente din Austria.

 

Ferihegy, aeroportul preferat de ardeleni

 

Ultimul an nu a adus schimbări doar în micul trafic de frontieră și în preferințele gastronomice ale ardelenilor. Din ce în ce mai mulți transilvăneni fac turism via Ungaria. Pentru că cetățenii români care trebuie să treacă prin Serbia ori prin Ucraina au acum nevoie de viză, Ungaria a devenit principala legătură a Transilvaniei cu Occidentul. Nu este vorba doar de cei care călătoresc cu autocarul, cu trenul ori cu mașinile personale. Statisticile neoficiale arată că numărul ardelenilor care preferă să ia avionul de pe aeroportul Ferihegy din Budapesta îl depășește de câteva ori pe cel al transilvănenilor care își rezervă bilete pentru zborurile de pe Aeroportul Otopeni. Și asta pentru că distanța dintre Cluj și Budapesta este parcursă în șase ore, în timp ce traseele care unesc Clujul cu Bucureștiul sunt parcurse cu mașina în minimum opt ore. În plus, drumurile din Ungaria sunt mai bine întreținute decât cele românești. Un alt argument este că biletele de avion sunt mai ieftine în Budapesta decât la București. De pildă, micile companii aeriene din Ungaria și Cehia oferă zboruri dus-întors Budapesta-Paris la prețuri care încep de la 50 de euro, cu câteva zeci de euro mai scăzute decât cele mai ieftine bilete de acest fel vândute la București. Primii care au profitat de această tendință a pieței sunt patronii firmelor care se ocupă cu transportul de persoane. Din Cluj, zilnic pleacă cel puțin șase microbuze cu pasageri spre aeroportul din Budapesta. Spre București nu pleacă nici unul. Pentru ca banii cu care turiștii își plătesc contravaloarea călătoriei să rămână în România, autoritățile au decis să dezvolte aeroporturile din Ardeal și Banat. Deja, aeroportul internațional din Timișoara a devenit al doilea din țară, după Otopeni, iar aeroportul din Cluj este pe poziția a treia ca număr de pasageri. Directorul aeroportului din Cluj, David Cicio, a afirmat că negociază cu reprezentanții companiei cehești CSA deschiderea unor curse regulate spre Praga. Mai sunt interesate de deschiderea unor curse regulate de la Cluj și companiile Malev din Ungaria, precum și British Airways din Anglia. În prezent, de pe aeroportul din Cluj pleacă curse regulate externe spre Ungaria, Italia, Austria și Germania. David Cicio a afirmat că, în anul 2004, traficul de pasageri a crescut cu 35% față de anul 2003. Tendința de creștere a continuat și în primul trimestru al anului în curs. Traficul extern a crescut cu 27%, iar cel intern cu 13% față de perioada similară a anului 2004. Vor fi dezvoltate și o serie de relații care există deja. De pildă, compania Carpatair va introduce curse spre Budapesta și sâmbăta și duminica. De asemenea, Tarom va suplimenta numărul curselor spre București joia și vinerea. Astfel, în aceste zile vor exista câte patru curse Cluj-București dus-întors. În perioada de vară, vor fi introduse și curse regulate spre Tunisia, spre Egipt, spre Turcia și spre Spania.

 

Benzinăriile MOL și spaima de tancurile ungurești

 

Evoluții interesante se prefigurează și în alte domenii. Concernul petrolier maghiar MOL a devenit cel mai puternic concurent al Petrom chiar și în zona Clujului. Aici, investițiile MOL s-au realizat cu dificultate din pricina relațiilor tensionate dintre comunitatea maghiară și fostul primar PRM Gheorghe Funar. Prin cercurile naționaliste din Cluj circula teoria că de fapt benzinăriile MOL sunt construite după un plan strategic menit să asigure alimentarea cu combustibil a tancurilor ungurești atunci când acestea vor invada Transilvania. Acum, aceste teorii nu mai pot stârni decât zâmbete. Nu doar MOL investește masiv în Transilvania. Multe companii maghiare preferă să își dezvolte afacerile în Ardeal pentru că aici prețul forței de muncă este mai redus decât în Uniunea Europeană.

La fel, mulți investitori cumpără terenuri agricole. Acum în zone cum ar fi comunele Mociu ori Frata din Câmpia Transilvaniei, un hectar de teren se vinde cu cel mult 300 de euro. După aderarea la Uniunea Europeană, un hectar de teren va costa în medie 10.000 de euro, spune fostul șef al Direcției Agricole Cluj, Ilarie Ivan. Unii săteni au simțit această tendință de scumpire și nu vor să își vândă pământul. De pildă, în comuna Mihai Viteazu de lângă Turda, o parte a sătenilor a fost expropriată de terenurile pe care ar urma să treacă autostrada Bechtel. Oamenii au refuzat despăgubirile bănești oferite de autorități și au cerut să primească în schimb suprafețe echivalente de teren. Sătenii din Mihai Viteazu au scos bani frumoși din cultivarea pământului. Unii se ocupă cu cultivarea legumelor vândute în piețele din orașele Cluj, Turda, Câmpia Turzii și Aiud. Mai nou, această afacere merge din ce în ce mai bine deoarece lanțuri de magazine cum ar fi Profi ori Billa au decis să se aprovizioneze de la producătorii locali în loc să importe legumele. Alți săteni cultivă suprafețe întinse cu sfeclă de zahăr, care apoi este vândută fabricii de zahăr din orașul Luduș, deținută de un om de afaceri francez.

 

Investiții second-hand în agricultură

 

Dar există și comune în care o parte semnificativă din terenurile arabile este deținută acum de investitori străini. În zona localităților Luna, Luncani, Hădăreni și Chețani au cumpărat teren agricol mai ales investitorii italieni. Aceștia au adus în zonă utilaje agricole second-hand din Uniunea Europeană, care însă sunt oricum mai eficiente decât cele ale localnicilor. Mulți dintre sătenii care și-au vândut pământurile au ajuns acum salariați ai patronilor italieni. Oamenii spun că lucrurile merg mai bine așa. Cu banii primiți în schimbul terenurilor și-au construit locuințe, iar acum au și locuri de muncă. Veniturile lunare, deși mici, sunt apreciate mai mult decât sumele obținute anual din cultivarea pământului. Inginerii agronomi spun că micile loturi de teren nu aveau eficiență economică, iar oamenii câștigau sume mici de bani. Dacă aveau ghinionul să fie secetă ori inundații, sătenii riscau să cheltuiască mai mult decât obțineau din cultivarea pământului. Acum, riscurile sunt suportate de patronii italieni, iar oamenii primesc sume constante de bani și au în plus și asigurări sociale. Un alt avantaj este că societățile comerciale constituite de italieni plătesc impozite care au devenit vitale pentru administrațiile locale care se bazau înainte mai mult pe alocările financiare acordate de Consiliul Județean. Nu toți însă sunt bucuroși de noua direcție spre care se îndreaptă lucrurile. Unii oameni încă mai cred că ungurii și alți străini, considerați "venetici", îndeplinesc un plan diabolic ce vizează cumpărarea Ardealului, bucată cu bucată.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 25

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: