Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Oraș de 5 stele

Viorel DOGARU

Cazul Timișoarei este considerat unic la nivelul României. O rată a șomajului sub 4%, un nivel al investițiilor străine de patru ori mai mare decât media la nivelul României, salarii cu 20 la sută mai mari decât media pe țară arată că Timișoara este, într-adevăr, un oraș de cinci stele. În domeniul investițiilor străine, Timișoara se situează pe locul secund în țară, după București, reușind să atragă în ultimii ani firme importante pe plan internațional. Dar Timișoara este un oraș vestic nu numai prin așezare, ci și prin mentalitatea de vocație occidentală a locuitorilor.



Deschis la investiții

 

Ambasada SUA la București, prin două agenții americane USAID (United States Agency for International Development) și IRIS (The Center for Institutional Reform and the Informal Sector), în mai 2000, elabora un studiu care releva că în România IMM-urile sunt nevoite să respecte o puzderie de proceduri birocratice și să lucreze într-un mediu juridic alambicat și împovărător. Pentru a completa formularele necesare obținerii avizelor de funcționare (între 23 și 29 de aprobări, autorizații, licențe și permise de la diverse ministere și agenții locale) era nevoie de 49 până la 102 zile de lucru. Plecând de la acest studiu, a fost lansat programul "Să facem afaceri simplu și rapid", care a constat în realizarea a cinci pași: primul - eliminarea autorizației de funcționare; al doilea - reducerea duratei de obținere a avizelor locale; al treilea - sporirea transparenței în procesul de obținere a avizelor; al patrulea - reducerea duratei procesului privind obținerea autorizației de construcție; al cincilea - crearea unui ansamblu de clădiri și terenuri disponibile aflate în proprietatea și administrarea orașelor pentru oportunități de afaceri, a unui inventar al terenurilor și clădirilor aflate în vânzare, dar și desfășurarea a cel puțin o audiere publică pentru mediatizarea conținutului inventarului. După îndeplinirea fiecărui pas, orașul primea câte o stea, fiecare "stea" presupunând concretizarea în realitate a elementelor solicitate. Primăria Timișoara a realizat, de exemplu, Planul Urbanistic General, primul infochioșc, prima audiere publică, GIS (Geographic Information Systems), ghișeul unic - toate premiere la nivelul României,fiind tot prima primărie din țară care a finalizat programul, primind astfel certificatul "Timișoara - oraș de cinci stele". Altfel spus: "Deschis la investiții"...

 

Investiți, investiți și iar investiți!

 

Cel mai vestic județ al României, cu o tradiție industrială ce datează din secolul XVII, Timișul beneficiază de un mediu dinamic și ambițios, solid poziționat în economia națională, sprijinit de o mare diversitate a sectoarelor industriale și a ramurilor economice. Județul cu cea mai mare suprafață agricolă - 702.347 ha -, dar și cu un centru universitar puternic, o piață de circa 750.000 de locuitori, se estimează că va polariza mai multe investiții în special în domeniul tehnologiilor de vârf, astfel încât Timișoara să devină "tehno-polis"-ul vestic al României în cel mai scurt timp.

 

Tăt Banatu-i fruncea

 

Timișoara a fost de-a lungul timpului "fruncea". De la atestarea celei mai vechi fabrici de bere din România (1718), deschiderea primei școli elementare din România, construcția primului spital municipal din România (1745 - cu 24 de ani înaintea Vienei și cu 34 de ani înaintea Budapestei), primul oraș cu străzile iluminate cu lămpi (1760), primul oraș din Europa cu străzile iluminate electric (1884), până la primul oraș liber de comunism, primele intervenții chirurgicale laparoscopice în ginecologie și primele operații plastice mamare cu proteză (1992), nașterea primului copil conceput in vitro în România (1996), introducerea în premieră națională a sistemului de plată a taxelor și impozitelor prin Internet (2002), primul Call Center (969) al unei administrații publice locale (2003), transmiterea în premieră națională a ședințelor de Consiliu Local prin Internet (2004). Și sunt doar câteva repere...

 

El Dorado de pe Bega

 

Din cele peste 23.000 de firme înregistrate la Registrul Comerțului, în județul Timiș sunt prezente mai mult de 4.000 cu capital străin, din care peste 600 au investit direct în producție. Valoarea participării străine depășește 325 milioane de dolari numai în perioada 1991-2000, iar țările de proveniență sunt foarte diferite, printre primele situându-se Germania, Italia, SUA, Luxemburg, Siria, Elveția, Cipru, Croația, Franța și Austria. Printre companiile de prestigiu prezente sunt de amintit Continental AG, Solectron Corp. Romania, Zoppas Industries Romania, Philips&Elba Street Lighting, ABB Rometrics, Alcatel NS, Delphi Packard, Siemens Automotive, Procter&Gamble, Eybl Textil, Eybl-Automotive-Components, Kromberg&Schuberrt, Lisa Drexlmayer, Mecatim (Group Daewoo), Incontro Prefabricati, IMP Romania Industrial CO, Ceramica Apparechi Sanitari, Monlandys, EFF, dar și altele. Ponderea cea mai însemnată în producția totală (70%) o deține industria prelucrătoare. Dezvoltarea industriei alimentare se datorează atât potențialului agricol ridicat al zonei, cât și volumului sporit al investițiilor private făcute - 81,5% din investițiile totale. Alte sectoare de referință sunt industria textilă, a pielăriei și încălțămintei, precum și industria constructoare de mașini și echipamente. Sectorul IMM a cunoscut, începând din anul 1990, o importantă dezvoltare în cadrul economiei locale, reprezentând în prezent aproape 95% din totalul firmelor înmatriculate la Registrul Comerțului, dinamica fiind reflectată prin creșterea aportului întreprinderilor mici și mijlocii la PIB (peste 40%).

 

Infrastructura factorului uman

 

Pe lângă oferta specializată a firmelor private de consultanță autohtone și internaționale de prestigiu, cum sunt PricewaterhouseCoopers, KPMG și altele, administrația publică județeană și locală joacă la modul cel mai responsabil rolul de principal agent al dezvoltării economico-sociale. De remarcat că, în anul 1995, Consiliul Județean Timiș a înființat Agenția de Dezvoltare Economico-Socială Timiș (ADETIM), instituție publică specializată în sprijinirea și stimularea prin mijloace și metode specifice a dezvoltării economice a județului. Servicii profesionale de consultanță de tipul "one stop shop" pentru investitori sunt asigurate permanent și gratuit la sediile administrațiilor locale. Relațiile permanente și apropiate întreținute cu administrațiile orașelor înfrățite Faenza, Sassari și Treviso (Italia), Gera și Karlsruhe (Germania), Mulhouse și Rueil-Malmaison (Franța), Szeged (Ungaria) sunt încă o bilă albă pentru zonă.

 

Capitala Euroregiunii DCMT

 

Este adevărat că și așezarea geografică a județului îi conferă acestuia o postură privilegiată, fiind vecin cu Csongrad (Ungaria) și Voievodina (Serbia), legătură asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, Stamora-Moravița și Jimbolia. Cel de-al doilea centru urban, Lugoj (50.000 locuitori), se constituie de asemenea ca punct de importanță economică, plus alte cinci orașe de mai mică mărime, 75 de comune și 381 de sate completează structura administrativ-teritorială a Timișului. Rețeaua de căi rutiere - 2858 de km - situează județul pe locul I în țară în ierarhia lungimii drumurilor publice. În același sens, este în curs de pregătire proiectul de realizare a autostrăzii Nădlac-Arad-Timișoara-București, care va conecta partea de vest a țării la coridorul rutier 4 pan-european. Transportul aerian este asigurat de Aeroportul Internațional Timișoara, considerat aeroport de rezervă pentru București, Budapesta și Belgrad, fiind cel mai important aeroport din Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DCMT). Rețeaua feroviară - 787 km - include două trasee de cale ferată internațională. Iar în domeniul telecomunicațiilor, Timișul se află printre primele județe în privința posturilor telefonice publice și a ponderii abonaților conectați în centrale digitale.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 25

Comentarii

Comentariul nr.1 - VLAD NICOLAE a spus în 25.12.2009 07:21:00:

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: