Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Jocul și joaca la bursă

Mihnea GRAUR

BVB, ca orice bursă, are rolul său primordial de a asigura o circulație liberă și intensă a titlurilor de valoare la prețul pieței, format de interesul investitorilor pentru anumite titluri, interes motivat de rezultatele economico-financiare înregistrate, dar și de viitorul firmei.



Cu mâna pe inimă, putem spune că există un număr prea mic de titluri tranzacționate. Ne referim în mod special la acțiuni, deși și la obligațiuni situația este precară, fie măcar dacă mergem pe deja banalele comparații cu UE. Persoanele juridice emitente de obligațiuni se numără pe degete, iar pentru obligațiunile municipale numărăm doar circa 20. Infim!

Dacă la obligațiuni regăsim în mare măsură efectul de reținere, pe care investitorii îl manifestă ca urmare a unei lungi perioade hiperinflaționiste, deci de incertitudine, la acțiuni situația e mult mai complexă. În primul rând este dezamăgitor că există un număr mare de companii necotate, deși parametrii economico-financiari îi recomandă. Pe de altă parte, disponibilitățile pentru investiții, deși în creștere, încă nu sunt la nivelul necesar pieței; poate recentele evenimente (liberalizarea contului de capital, intrarea pe ultima turnantă a integrării în UE, scăderea impozitului pe profit, etc.) vor mări atracția investițiilor pentru capitalurile străine.

 

Un deceniu cu BVB

 

S-a scurs un deceniu de la înființarea Bursei de Valori București. Nu putem vorbi de succes sau de eșec, ci doar de o piață al cărei comportament s-a situat la nivelul realităților economice românești.

Cei trei indici bursieri - BET, BET-C și BET-FI - au evoluat de această manieră. Pentru BET evoluția e edificatoare, având în vedere punctul de plecare de 1000 de puncte la finele lui septembrie 1997, scăderea la jumătate (de la 757,86 la 377,63) în '98 față de '97, urmate de creșteri ușoare, revenindu-se la nivelul de plecare abia în 2001: 754,85. Creșterile economice și evoluția bursei mențin trenduri asemănătoare, indicele BET atingând la finele anului trecut 4.364,71puncte.

Motivația de a acționa la bursă este fie de a investi ca atare, fie de a specula. Capitalurile investitorilor au crescut firesc în anii din urmă, economia țării mergând acum pe un drum normal, de creștere. Din nefericire tentația bursei nu a ținut pasul: așa cum spuneam mai devreme, trebuiau să intre pe piață mai multe societăți pentru a menține viu interesul investitorilor, inclusiv pentru speculații.

Deși privatizarea prin bursă este printre cele mai transparente metode, aceasta a fost evitată de guvernele succedate la Palatul Victoria. Nu numai că se evitau acuzele - fondate sau nu - asupra comisioanelor încasate la privatizare, dar se putea stabili valoarea de piață reală a societăților, banii pe privatizare intrau instantaneu și, în funcție de strategiile manageriale postprivatizare, cotația urma trendul firmei. Astfel ar fi fost evitate multe situații conflictuale dintre statul român și cumpărător, cu repercusiuni grave asupra tuturor părților, în special asupra obiectului privatizării.

 

2005 - agonie sau extaz?

 

Nici anul 2005 nu face notă discordantă. În ianuarie, trecerea la cota de impozitare de 16%, dar și alte anunțuri cu impact economic ale noului guvern au impulsionat piața, indicele BET crescând cu 30% față de sfârșitul lunii precedente. Indicii BET-C și BET-FI au creșteri de 28% și respectiv 35%. În februarie investitorii observă unele inadvertențe între spusele și faptele guvernanților, desincronizările dintre declarațiile acestora, iar indicii se calmează: crește BET cu 10%, BET-C cu 8%, iar BET-FI cu 36%. Luna martie aduce declinul, cei trei indici bursieri scăzând: BET și BET-C cu câte 17%, iar BET-FI cu 31%.

Deși scăderea continuă și în aprilie, indicii se mențin în creștere față de 31 decembrie 2004, cu 16,59%, 13,23% și respectiv 41,32%. Brokerii susțin că fenomenul este influențat și de o retragere masivă a capitalurilor speculative din Europa de Est (în special România și Polonia), redirecționate acum pe piața SUA datorită lansării unei emisiuni de obligațiuni cu o dobândă avantajoasă. Ne-am obișnuit să ne credem prea mici pentru un război atât de mare, dar iată că efectele intrării în normalitatea economiei de piață își spun cuvântul, oarecum asemănător cu situația de la mijlocul lunii februarie când moneda americană a scăzut cu 1%față de euro datorită intervenției BNR în forță asupra leului. Piața românească are o influență mică, nu microscopică, așa cum au numit-o unii cu ochelari de cal, influența sa nu este decisivă, ci factor secundar de influență.

Cel mai important factor la bursă rămâne viitorul. Veștile sunt bune, cel puțin până la proba contrarie. Scăderea dobânzilor bancare la depozite ar putea dezvolta piața obligațiunilor, iar în privința acțiunilor, conform celor spuse de Stere Farmache, marele salt al bursei va avea loc în acest an. Se pare că prin așteptatele intrări ale BCR, Mindbank, Romexterra, RomTelecom, Flamingo, Continental, Transelectrica și Transgaz. Se vehiculează ideea ca CEC-ul să fie privatizat prin bursă. Este o măsură care se impune, nu neapărat pentru această societate, ci pentru o privatizare importantă, deoarece conferă greutate BVB, iar succesul - aproape garantat - va aduce alte privatizări asemănătoare.

Continuați să vă întrebați de ce această sinusoidă a bursei, cine sau ce a destabilizat-o? Factorii sunt, așa cum am văzut, de la modificările fiscale până la retragerea de fonduri speculative. Iar "corecțiile" - spuneau brokerii - nu pot depăși +/- 3%. De la anunț până astăzi scăderea a fost de circa 5%.

 

Premiul Oscar pentru regie

 

Debutului furibund al indicelui BET în 2005, i-au urmat declarații spumoase și zâmbete superioare în colțul gurii, pe care membrii guvernului nici nu încercau să îl ascundă. Fac o paranteză și observ că schimbarea primului ministru nu a adus nimic nou în privința aroganței, probabil ea fiind probabil trecută în fișa postului.

În fapt, a început marea bâlbâială: Tăriceanu, Popescu și Videanu dau declarații contradictorii privind modificările fiscale, iar, când în sfârșit ajung la un numitor comun, apar impozite neanunțate în campania electorală printre care impozitarea tranzacțiilor bursiere și mărirea impozitului pe dobânzi la 10% încă din cursul acestui an. Reacția bursei a fost cea naturală, iar continuarea telenovelei vă este cunoscută. În unele episoade au apărut tot felul de picanterii: anunțul ministrului Șereș că nu semnează ordonanța de conversie a datoriilor Petromidia în obligațiuni, declarația lui Videanu privind intenția guvernului de a vinde pe bursă 10% din acțiunile Petrom, anchetarea de către PNA a unor funcționari ai Băncii Transilvania acuzați de deturnarea unor mari sume de bani.

Neclaritatea declarațiilor făcute de premierul Tăriceanu și ministrul de Finanțe Ionuț Popescu, și mai ales babilonia anunțului făcut de Videanu - la vremea aceea vice-premier - privind impozitul pe tranzacții bursiere au condus la o scădere de 10,22% a cotației BET într-o singură zi. La -12% sistemul suspendă automat tranzacționarea, conform normelor întocmite special după celebra cădere a bursei cu peste 10% în 1997.

Iar toate acestea se întâmplă într-o țară în care Ministerul de Finanțe este condus de un investitor (sau jucător?) la bursă! În calitate de redactor-șef la revista "Capital", Ionuț Popescu a avut, logic și normal, acces la un volum important de informații, care i-au permis să treacă de la analize la fapte. Nu toate investițiile sale la bursă au fost rentabile, dar - așa cum însuși Ionuț Popescu a precizat - în marea lor majoritate acestea au fost la firme care în decursul anilor s-au dovedit a fi viabile.

Deși această parte a activității sale a fost pe larg prezentată în mass-media, în general admirativ, ministrul nu a avut nici o jenă în a anunța că își va vinde acțiunile. Chipurile pentru satisfacerea unor nevoi de cash. Lipsește mărturisirea amânării impozitării cu 10% pentru 1 mai din motive personale! La o asemenea prestație, nici nu mai contează reaua sau buna-intenție.

UE nu are o lege privind acest conflict de interese, lăsând problema la latitudinea fiecărui stat membru. Probabil doar până la aderarea României.

Notă: La încheierea redactării prezentului articol, normele Ministerului de Finanțe privind calculul impozitului din tranzacții bursiere întârzie să apară. Deocamdată există doar zvonul utilizării metodei FIFO. Vestea proastă e că bâlbele nu s-au încheiat, vestea bună - că de data aceasta vor lipsi cele marca Adriean Videanu.

Publicat în : Economie  de la numărul 25

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: