Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

China și India sau prietenia dintre dragon și elefant

Cristian BANU

Giganții asiatici, China și India s-ar putea împrieteni. Este un eveniment care stârnește valuri în întreaga lume și amenință balanța puterii industriale și politice.



Elefantul face cunoștință cu dragonul

 

În calitate de ministru al Apărării în India, George Fernandes considera China drept inamicul numărul unu al țării sale. Numai că atunci când a vizitat China, în urmă cu doi ani a observat niște imagini familiare. Construcții high-tech alături de cocioabe. Limuzine ultimul tip alături de cerșetori. Metropole superdezvoltate alături de sate subdezvoltate. A înțeles astfel că cele două țări au mai multe lucruri în comun decît diferențe. Principalele probleme cu care se confruntă atât India, cât și China sunt date de dezvoltarea inegală.

Această vizită și înțelegerea realităților din țara cealaltă a avut darul de a apropia cei doi giganți asiatici. În vizita sa "istorică" la New Delhi de luna aceasta, premierul chinez Wen Jibao a vorbit de "un parteneriat strategic pentru pace și dezvoltare în prosperitate", iar cotidianul de limba engleză China Dayly a titrat "iată că este posibil ca dragonul și elefantul să se înțeleagă bine unul cu celălalt".

Indubitabil, cele două mari puteri nucleare, care au împreună nu mai puțin de 40% din populația globului se apropie unul de celălalt. În ultimii ani, ambele țări au avut ritmuri de dezvoltare deosebite, China de 9,5%, în vreme ce India 6,5. Nu este de mirare că premierul indian, Manmohan Singh a spus că "dacă își unesc forțele, China și India pot re-amesteca cărțile la masa de joc globală". Sau să o destabilizeze, cum afirmă fostul premier singaporez, Lee Kuan Yew.

Câțiva strategi de la CIA au afirmat că dezvoltarea celor doi giganți asiatici poate avea conecințe militare și economice similare cu cu ridicarea Germaniei în secolul XIX sau a SUA în secolul XX.

Dezvoltarea celor două țări îngrijorează foarte tare Occidentul și Statele Unite și prin prisma lipsei de respect arătată de ambele țări pentru proprietatea intelectuală. Legile permisive au dat voie industriilor din cele două țări - industria farmaceutică, de exemplu, în India sau industria auto, în China, ca să dau doar două exemple îndelung mediatizate la vremea lor - să se dezvolte în detrimentul companiilor occidentale care au investit miliarde în cercetare și dezvoltare. Așa a ajuns de exemplu India să dețină 2 companii în primele 10 producătoare de medicamente generice - cele pentru care nu mai există patente. Banii economisiți pe patente până în anii 1980 au fost investiți în dezvoltare și astfel azi una dintre companiile farmaceutice indiene se poate mândri că produce cea mai pură formă de ciprofloxacină (un antibiotic) la nivel mondial. La nivelul la care se alfa industria farmaceutică indiană în anii 1980 se află acum industria auto chineză numai că, cel puțin deocamdată, companiile occidentale "înghit" gălușca deoarece piața chineză este suficient de mare pentru a coexista și copia și originalul.

 

Gesturi de bunăvoință

 

Pentru China și India, drumul către nou-descoperitul parteneriat a început cu mari greutăți, în ciuda unui început aparent promițător în urmă cu aproape o jumătate de secol. La începutul anilor 1950, primul șef de stat indian, Jawaharlal Nehru și omologul său chinez, Zhou Enlai au rostit împreună "Hindi-Chini bhai-bhai" ("Frăția indo-chinezească"). Frăția nu avea să dureze mult, însă, căci cele două țări s-au angajat într-un război de frontieră în 1962 pe "acoperișul lumii", disputându-și regiunile himalayene Aksai Chin în Cașmir și Arunachal Pradesh în Tibet.

India avea să piardă războiul și va purta multă vreme râcă vecinului său. În timnpul războiului rece, India avea să facă un parteneriat bun cu Moscova, în vreme ce China a dezvoltat relații foarte bune cu dușmanul de moarte al Indiei, Pakistanul. De teama lui Mao, India a construit bomba nucleară.

Ca un gest de bunăvoință și de diplomație strălucită, premierul chinez Wen Jibao a adus la New Dehli un document important: o hartă a Himalayei. Harta reprezintă o mare concesie a chinezilor, deoarece înfățișează fostul regat al lui Sikkim ca parte a teritoriului indian. Deși harta respectivă nu reprezintă o recunoaștere oficială a anexări de către india a acestui teritoriu în 1975, reprezintă o încuviințare tacită. În schimb, India a admis că Tibetul - ocupat de Armata Populară Chineză în 1951 - este o parte a Chinei.

Aceste compromisuri indică faptul că cele două țări foste inamice sunt decise să îngroape securea războiului. Unindu-și eforturile, India și China sunt convinse că pot elimina SUA din rolul de "jandarm" al Asiei. China mai are și un alt interes: o Indie înfloritoare și bine dezvoltată poate constitui o contrapondere a influenței Japoniei în Asia. De partea cealaltă, India - la fel ca Germania, Japonia sau Brazilia - dorește un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU - pentru care are nevoie de sprijinul Chinei.

De asemenea, China este foarte interesată să gâdile orgoliul indian, deoarece această țară imensă reprezintă o excelentă piață de desfacere pentru produsele chinezești. Astfel, dorește să o ia înaintea SUA, deoarece dacă americanii ajung în India "primii", creșterea economică a Chinei ar putea fi serios încetinită, ca să nu mai vorbim de rolul ei de putere regională.

 

Cele două pagode

 

Diplomații și oamenii de afaceri chinezi sunt de-a dreptul uluiți de imensa piață de desfacere pe care o reprezintă India și în mod special de parcul industrial high-tech de la Bengalore. Vizitând laboratoarele IT de acolo, premierul chinez a lăudat China și India ca fiind "cele două pagode al industriei IT" - una pentru software, cealaltă pentru hardware. Colaborând, cele două țări pot vesti secolul asiatic în industria tehnologiei și comunicațiilor.

În prezent, schimburile bilaterale nu sunt deosebite, doar 13,6 miliarde $. Dar cele două negociază acum pentru reducerea taxelor și crearea unor zone de liber schimb.

 

Gunoiul de sub covor

 

Toate aceste discuții amicale nu pot ascunde faptul că există conflicte latente între cele două mari puteri. "India și China sunt prea mari pentru a mai fi intimidate de oricine - chiar și una de cealaltă" a spus fostul ministru de Externe indian Yashwant Sinha.

Un exemplu de conflict vechi este reprezentat de o dispută asupra a nu mai puțin de 3500 de kilometri de frontieră din Himalaya. Abia acum s-au stabilit niște "principii călăuzitoare" vagi într-un efort de a rezolva problema.

De asemenea, veșnic fierbintele Tibet rămâne un subiect de dispută. China este supărată pe India pentru că a acordat exil politic lui Dalai Lama și adepților săi la Dharamsala. De partea cealaltă, India reproșează chinei că sprijină în mod direct înarmarea inamicului său, Pakistanul. De asemenea, sunt îngrijorați de sprijinul acordat juntei militare din Burma care, la rândul ei, le-a permis instalarea unor avanposturi militare în Oceanul Indian.

O altă dispută puternică între cele două țări este asupra resurselor de petrol. Ambele au industrii energofage cre au nevoie de mult petrol. Numai că, chiar și în această bătălie aprigă pentru resurse, cele două țări colaborează. În Sudan, o companie indiană a costruit un oleoduct, în vreme ce Beijingul construiește rafinăria care va procesa petrolul transportat de conducta indiană, iar în Iran India deține 20% dintr-o rafinărie în care China are 50%.

Publicat în : Economie  de la numărul 25

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: