Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Propunerile de modificare a legii electorale reformă sau campanie de imagine?

Adrian SORESCU

După modul în care au decurs alegerile din toamna anului trecut și ținând cont de comentariile și reacțiile negative apărute în presa românească și în cea străină, dar și în alte medii, cu privire la modul în care au fost legiferate și organizate acele alegeri, ar fi fost de așteptat ca, la scurt timp după instalarea noului Parlament și a noului Guvern, clasa politică românească să se angajeze la un efort de reformare, cu multă responsabilitate, a legislației electorale.

 



Necesitatea unei reforme realizate într-un interval scurt de timp nu este impusă numai de faptul că apropiata aderare a României la Uniunea Europeană ne obligă la a avea legi cu care să nu ne facem de râs, dar mai ales de faptul că România (ca orice țară, de altfel) trebuie să fie pregătită oricând, din punct de vedere legislativ și administrativ, de alegeri. Pentru a ne da seama de acest lucru, este suficient să ne gândim că, dacă mâine majoritatea parlamentară care susține Guvernul s-ar destrăma sau dacă președintele Băsescu ar reuși să-și impună planurile legate de provocarea unor alegeri anticipate (de care amintește periodic), noile alegeri ar fi organizate în baza aceleiași legislații care a reglementat alegerile din luna noiembrie a anului trecut.

Ce-i drept, în această perioadă, la Parlament au fost depuse trei propuneri legislative care vizează acest domeniu, însă în cazul fiecăreia dintre ele se pot ridica semne de întrebare cu privire la obiectivul real pe care îl urmăresc inițiatorii propunerii respective. Când afirmăm acest lucru, avem în vedere faptul că, în cazul a cel puțin două dintre aceste trei inițiative, se are în vedere doar înlocuirea scrutinului de listă pentru alegerea Parlamentului cu sisteme bazate, într-o pondere mai mare sau mai mică, pe votul uninominal - idee care se bucură de multă popularitate în rândurile opiniei publice, fără a se încerca și rezolvarea altor aspecte ce țin de organizarea și gestionarea procesului electoral.

 

Concluzii care ar trebui avute în vedere în urma alegerilor din 2004

 

Alegerile din 2004 au scos la iveală multitudinea de slăbiciuni ale sistemului electoral românesc. Votul multiplu ("turismul electoral") - principala caracteristică a alegerilor parlamentare și prezidențiale din toamnă - a fost prezent și în alți ani, însă niciodată posibilitatea ca acest fenomen să se producă, urmare a modului în care a fost formulată legea, nu a fost atât de ridicată, iar numărul celor care au profitat de această posibilitate, atât de mare. Faptul că la originea lui s-au aflat în primul rând cauze de ordin legislativ, i-a făcut pe mulți să se întrebe ce anume i-a determinat pe membrii Parlamentului României să adopte legea electorală în forma în care aceasta a fost adoptată: ignoranța și superficialitatea sau intenția de a-și premedita frauda.

Reglementările care au permis votul multiplu au fost însoțite și de alte carențe, cum ar fi: discriminarea la care au fost supuse organizațiile aparținând minoritățile naționale fără reprezentare parlamentară la momentul adoptării legii, în favoarea celor cu reprezentare parlamentară, subordonarea totală a Autorității Electorale Permanente de către partidul de guvernământ, modul de recrutare și de desemnare a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora astfel încât cei mai mulți dintre aceștia să fie loiali aceluiași partid aflat la putere (și provenind chiar din rândul membrilor acestuia, în multe cazuri), vechea și veșnica problemă a erorilor conținute de listele de alegători, discriminarea partidelor neparlamentare în privința accesului acestora pe posturile de radio și TV, suprareglementarea activității mass-media în perioada electorală etc.

La toate acestea se poate adăuga și dezamăgirea unei mari părți a opiniei publice românești în fața faptului că, din nou, chestiunea modificării sistemului de vot a fost amânată pentru legislatura următoare, în ciuda faptului că liderii celor mai multe dintre partidele politice reprezentate în Parlament (mai precis, PSD, PNL, PD și PUR) se întrecuseră în a se prezenta publicului ca fiind promotori și susținători convinși ai votului uninominal. Merită amintit faptul că în toate sondajele de opinie realizate în intervalul 2001-2004 și care au chestionat, printre altele, și preferința românilor pentru un tip de sistem de vot sau altul, aproape 60% din cei intervievați s-au declarat în favoarea unui sistem bazat pe votul uninominal și doar 15% pentru păstrarea scrutinului de listă. În mod evident, preferința marii majorități a populației pentru votul uninominal nu avea cum să nu influențeze declarațiile publice ale oamenilor politici, indiferent dacă acestea reflectau sau nu viziunile celor care făceau respectivele declarații.

În fine, un alt lucru foarte important care trebuie menționat este lipsa de de coerență și de unitate a reglementărilor care fac referire la diferitele tipuri de alegeri, ceea ce s-ar putea traduce prin: soluții diferite la aceleași aspecte de reglementat, duplicarea multora din textele de lege prin reglementarea aceluiași aspect în mai multe legi, trimiterile nenumărate de la o lege la alta. Coerența, claritatea și cursivitatea legislației electorale nu pot fi asigurate decât prin adoptarea unei legi unice care să asambleze, într-o manieră unitară, toate reglementările ce țin de organizarea alegerilor în România. Această soluție, de altfel, s-a aflat în vederile fostului Guvern, cel puțin la nivel declarativ, însă nu a făcut obiectul nici unei inițiative concrete de a fi pusă în practică.

 

Caracteristicile generale ale celor trei propuneri legislative

 

Propunerile legislative aparțin, în ordinea cronologică a depunerii lor la Parlament, Partidului Umanist din România, Partidului Social-Democrat și Partidului Național Liberal, aceasta din urmă fiind, de fapt, un text de Cod electoral elaborat de Asociația Pro Democrația (APD) și care a mai făcut obiectul unei inițiative legislative (a unui senator PNL) în primăvara anului 2003 (propunere pe care o vom numi PNL-APD în cele ce urmează).

Analizând și comparând cele trei propuneri legislative, prima și poate cea mai importantă concluzie este că singura dintre ele prin care sunt abordate toate problemele sistemului electoral românesc și prin care se încearcă rezolvarea acestor probleme este propunerea PNL-APD, celelalte două propuneri referindu-se strict la înlocuirea scrutinului de listă pentru alegerile parlamentare cu alte tipuri de scrutin. Cea de-a doua concluzie este că, în ceea ce privește modificarea sistemului de vot, nici una dintre propuneri nu se referă la schimbarea modului de alegere a consiliilor locale și a consiliilor județene (chiar dacă, inițial, în textul de Cod electoral elaborat de APD, se prevedea alegerea consilierilor locali printr-un sistem bazat pe votul uninominal - același ca sistemul propus pentru alegerea deputaților și senatorilor -, PNL nu a preluat, până în prezent cel puțin, și această idee). Putem afirma, așadar, că partidele politice din România nu manifestă nici un interes pentru schimbarea modului de alegere a celor care ar trebui să se afle, între toți reprezentanții pe care și-i aleg cetățenii, cel mai aproape de aceștia, dar care, în fapt, își desfășoară activitatea în cel mai profund anonimat - consilierii locali.

Astfel stând lucrurile, în numărul următor vom analiza fiecare propunere legislativă în parte, din punctul de vedere a ceea ce le este comun: promovarea unui sistem de vot pentru alegerile parlamentare, altul decât cel folosit în prezent.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 25

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: