Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ucraina și geoterapia pentru Rusia

Stanislav SECRIERU

Unul dintre cele mai controversate subiecte care au preocupat mințile strălucite ale comunității transatlantice în legătură cu Rusia era cea mai bună strategie de urmat pentru stabilizarea și integrarea colosului estic în sistemul internațional, în special în componenta europeană a acestuia. Printre numeroasele soluții oferite pentru problema rusă, s-a remarcat strategia propusă de școala tradiționalist-istorică, criticată îndelung pentru conservatorism și acuzată de perpetuarea logicii conflictuale din perioada Războiului Rece.



Cordonul sanitar

 

Raționamentul exponenților acestei școli este foarte simplu: mediul extern poate fi un factor decisiv în schimbarea comportamentului intern și extern al unui actor internațional. Prin urmare, deoarece în ultimii cinci sute de ani Imperiul Rus a funcționat după ecuația expansiune urmată de o perioadă de retragere, Occidentul trebuie să folosească momentul istoric de revenire a Rusiei în granițele secolelor al XVII-lea-al XVIII-lea adoptând așa-numita geoterapie. Aceasta constă în crearea unui mediu extern în jurul Rusiei care ar neutraliza în viitor orice tentație revanșardă și ar reorienta elita rusă spre agenda internă a țării. Ca precondiții pentru integrarea cu succes a Rusiei în sistemul internațional figurează componenta externă - lipsa spațiilor gri în Europa și componenta internă -, un sistem politic pluralist, construit contrar tiparului istoric tradițional, de jos în sus.

Ca să revin la titlul articolului, care este până la urmă legătura Ucrainei cu geoterapia aplicată Rusiei? Din perspectiva școlii tradiționalist-istorice, Ucraina, ca interfață prin care Moscova comunică în primul rând economic cu Europa, este principala componentă a noului mediu extern care ar putea influența semnificativ evoluțiile interne din Rusia. De asemenea, luând în considerare locul istoric pe care l-a ocupat și îl ocupă Kievul în continuare în dezbaterea rusă asupra identității, ancorarea definitivă a Ucrainei în structurile euro-atlantice ar grăbi durerosul proces de adaptare a Rusiei la statutul postimperial.

Nu în ultimul rând, Ucraina poate constitui o piesă importantă în asigurarea securității energetice a Europei prin demonopolizarea transportului de resurse naturale din Marea Caspică deținut de Rusia. În contextul cererii sporite din Europa pentru resurse naturale, Ucraina a lansat și a obținut acordul la nivelul șefilor de state pentru crearea unui consorțiu internațional germano-polonezo-ucrainean care ar conecta exploatările de gaze naturale din Kazahstan și Turkmenistan la piața europeană.

 

Rezultatul alegerilor de la Kiev

 

Acestea sunt finalitățile care pot fi realizate pe termen mediu și lung. Ce se poate spune despre consecințele imediate ale alegerilor din Ucraina asupra Rusiei? În primul rând, falimentul scenariului "succesorului" în Ucraina a însemnat eșuarea modelului "democrației controlate" promovat de Kremlin cu efecte posibil similare în spațiul ex-sovietic (vezi exemplul Kârgâzstanului), inclusiv în Rusia. Ucrainenii, dar și mulți ruși care li s-au alăturat în Piața Independenței din Kiev au protestat nu doar împotriva regimului semiautoritar din Ucraina, ci și împotriva unuia similar, dar mai consolidat, din Rusia. Este de remarcat aici prezența, cu încărcătură simbolică, la Kiev în perioada protestelor de masă a unui lider liberal din Rusia, Boris Nemțov, care a criticat dur puterea de la Moscova pentru ingerințele în procesul electoral din Ucraina. Boris Nemțov, fiind numit în funcția de consilier pe probleme economice al președintelui Iușcenko, a declarat că Ucraina trebuie să servească de exemplu pentru opoziția democratică din Rusia în perspectiva 2007-2008.

În al doilea rând, evenimentele din Ucraina au provocat o dezbatere constructivă în sânul forțelor liberale din Rusia cu privire la crearea unei coaliții democratice credibile. În acest sens, principalele partide liberale din Rusia, Iabloko și Uniunea Forțelor de Dreapta, s-au prezentat deja la alegerile locale din unele regiuni ca o alianță electorală. În luna martie a acestui an la ședința consiliului federal al Uniunii Forțelor de Dreapta a fost adoptată decizia de a răspunde pozitiv la inițiativa partidului Iabloko cu privire la consolidarea forțelor democratice și a începe negocieri în acest sens.

De asemenea, este semnificativă declarația fostului prim-ministru rus, Mihail Kasianov, care a criticat actuala putere pentru nerespectarea standardelor democratice, și-a anunțat intenția de a contribui la unificarea forțelor democratice de opoziție și nu a exclus posibilitatea de a participa la alegerile prezidențiale din 2008. Având în vedere că a-ți declara aspirațiile la putere în Rusia poate echivala cu o condamnare, declarațiile lui Kasianov nu sunt o farsă, ci un adevărat manifest politic. Tot mai mulți liberali din Rusia îl văd pe Kasianov figura care ar putea reprezenta opoziția democratică la alegerile prezidențiale din 2008 și capabilă de a concura cu succesorul care va fi desemnat de președintele Putin.

Și, nu în ultimul rând, după eșecul în Ucraina, se pare că regimul politic monocentric construit cu atâta grijă de președintele Putin a început să dea semne de slăbiciune. Cum altfel se pot înțelege conflictul primului ministru cu miniștrii din blocul economic sau cu fracțiunea pro-prezidențială din Dumă pe problema reformei sistemului de protecție socială sau distribuția banilor din fondul de stabilizare, nemulțumirea sporită din partea unor lideri regionali în legătură cu reforma administrativă exprimată în scrisoarea către președintele țării (declarațiile primarului Moscovei, Iuri Lujkov, o figură importantă în peisajul politic rus, sunt exemplificative în acest sens), cearta în familia silovikov care a constituit fundamentul regimului monocentric și graba cu care Kremlinul s-a apucat să înființeze organizația de tineret "Ai Noștri" care ar trebui să servească de contrapondere la orice manifestare de stradă a opoziției.

Desigur este prematur să vorbim despre o stare prerevoluționară în Rusia. Însă se pare că evoluțiile democratice din Ucraina au sporit șansele ca în 2008 să asistăm în Rusia la o competiție dintre mai mulți "furnizori de servicii" publice populației și nu la o ofertă "autoritară" pe care nu o poți refuza. Oare au avut dreptate cei care au considerat Ucraina componenta decisivă din mediul extern al Rusiei?

Publicat în : Politica externa  de la numărul 25

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: