Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

EUroregiunile: Realitate și confuzie

Roxana MAZILU

Continuare din numărul anterior



De unde vin confuziile?

 

Neînțelegerea reglementărilor Consiliului Europei și ale UE a dus la opinii greșite mai ales în perioada care a urmat semnării Tratatelor cu Ungaria (1996) și cu Ucraina (1997), existând temeri că înființarea euroregiunilor ar putea duce la reintegrarea unor teritorii ale statului român în granițele Ungariei. Temeri anacronice în situația în care nici un text de drept european nu legitimează asemenea modificări teritoriale de graniță sau de statut și neînțelegând ce presupune în substanță instituirea unei astfel de regiuni. Chiar și astăzi, o euroregiune, ca și celelalte forme de cooperare interregională, nu creează un tip de guvernare la nivel transfrontalier. Structurile acestea nu au puteri politice și munca lor este limitată la competențele autorităților locale sau regionale care le alcătuiesc, iar în România, pentru a se asocia extern, au nevoie de acordul structurilor executive centrale, ceea ce a fost considerată de multe ori o încălcare a autonomiei locale. Ideea euroregiunilor ca amenințare la adresa teritoriului național și a suveranității și creatoare de tensiuni interne și în vecinătate a fost infirmată prin rezultatele benefice pe care le-a avut pentru populația acestor teritorii atât economic, cât și cultural. Și nu în ultimul rând este clar că această cooperare a avut și rolul pozitiv de a derula programe pentru dezvoltare, a deschide frontierele pentru forță de muncă, mărfuri și a crea o apropiere între cetățenii și autoritățile locale din statele în curs de aderare la Uniunea Europeană chiar înainte de aderarea efectivă.

Recent, au apărut alte opinii care conduc la ideea "euroregiunilor" ca o amenințare la teritoriul și suveranitatea României, dar acum ar fi vorba de crearea unei regiuni chiar în interiorul statului român. Această discuție a pornit de la propunerea UDMR de a redesena Regiunea Centru în legătură cu care s-a folosit termenul de "euroregiune". Dar despre ce este vorba? Pe scurt, se dorește refacerea geografică a vechiului Ținut Secuiesc care să cuprindă județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș și includerea lor într-o regiune de dezvoltare economică pentru care mai apoi să se poată recunoaște autonomia. Aspirațiile ungurilor nu sunt doar economice, ele vizează și autonomia culturală, legată în mod greșit de către liderii maghiari de cerințele integrării europene care nu condiționează în nici un fel un stat să deseneze etnic granițele sale administrative interne. Iar în ceea ce privește utilizarea termenului de "euroregiune" pentru redesenarea Regiunii Centru această folosire este improprie, prefixul "euro" poate fi motivat cel mult prin calitatea de regiune de dezvoltare statistică creată din nevoia de a implementa fonduri europene de preaderare. Astfel, este evident că realizarea de către aceste județe a unei euroregiuni în sensul consacrat al termenului în dreptul european este imposibilă, autonomia este nejustificată, iar problema redesenării regiunii economice nu este oportună decât eventual după aderare.

Avantajele pentru dezvoltarea regională globală și stabilitate în Europa de Est prin acest tip de cooperare nu trebuie să mai fie minate de prejudecăți de felul celor care au apărut în anii '90 și nici de confuziile la care asistăm în prezent. Prin dezbateri publice și informare ar trebui eliminată neînțelegerea asupra scopului creării unor asemenea structuri transfrontaliere mai ales de-a lungul granițelor unde există minorități.(R.M.)

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 25

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: