Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Noul Pact de stabilitate: Parodie sau Miracol? II

Anton COMĂNESCU

Continuare din numărul precedent

În numărul anterior vorbeam despre miza reformării sau, mai degrabă, adaptării Pactului de Stabilitate și creștere economică. O adaptare la noile condiții economice și mai ales politice dintr-o Europă aflată la un punct de cotitură. Creștere economică extrem de lentă, șomaj ridicat și cronicizat, mari companii care preferă investiții în Asia datorită condițiilor net mai favorabile, toate acestea i-au îndemnat pe politicienii europeni să decidă înlăturarea cămășii de forță reprezentată de Pactul care impunea restricții dure privind disciplina bugetară.

Toată lumea și mai ales piețele financiare așteaptă acum efectele acestei diluări masive a prevederilor Pactului, care probabil va afecta negativ cel puțin moneda euro. Politicienii susțin însă că aceasta este singura cale pentru reluarea unei creșteri economice robuste în zona euro, iar Jean-Claude Junker, primul ministru luxemburghez - un artizan al Pactului și al reformării acestuia - se declară deosebit de satisfăcut de miracolul acestui acord ce părea imposibil ținând cont de opoziția care existase inițial din partea statelor mici ca Olanda sau Austria. Acestea din urmă, la care se adăugă corul noilor state membre îngrijorate de perspectiva intrării într-o zonă monetară cu un risc sporit, presaseră până în ultimul moment menținerea Pactului în forma inițială.

Pentru statele mici, ca și pentru noile state membre care se pregătesc să adopte moneda euro, avantajele ajustării Pactului sunt umbrite de riscurile pe care o mai slabă disciplină bugetară le-ar putea avea asupra inflației și cursului de schimb al euro. Deschiderea baierelor pungii, deși ar putea da un impuls economiilor câtorva state europene, se poate repercuta negativ pe termen mediu, prin creșterea ratelor dobânzii, inflație și deprecierea monedei euro. În aceste condiții, fostele state comuniste care au aderat recent la Uniune și care s-au confruntat nu demult cu perioade de inflație galopantă nu sunt dispuse să dea un cec în alb actualelor guverne ale Italiei, Franței sau Germaniei care doresc să folosească finanțele publice ca un instrument de stimulare economică și de atragere a bunăvoinței electoratului în vederea alegerilor de anul viitor. În ciuda opoziției lor însă, noile state membre au fost nevoite să accepte compromisul, după ce toată lumea a căzut de acord să mențină limita de 3% pentru deficitul bugetar și după ce unele dintre ele au primit câteva promisiuni în schimbul unei poziții mai flexibile față de reformarea Pactului. Polonia, în principal, care o dată cu aderarea la Uniune a devenit un negociator foarte abil, a primit asigurări că va fi sprijinită în demersurile sale din ce în ce mai precipitate pentru adoptarea monedei unice. Trebuie spus în paranteză că Polonia amenințase la un moment dat cu adoptarea unilaterală a euro, ceea ce nu i-ar fi oferit avantajul participării la luarea deciziilor de politică monetară, dar i-ar fi permis să profite de un comerț mai facil în zona euro. Promisiunea miniștrilor de finanțe europeni pare însă să fi demotivat această inițiativă curajoasă a Varșoviei.

Pentru România, perspectiva adoptării monedei unice este atât de îndepărtată încât, pentru moment, soarta Pactului de stabilitate și creștere este nerelevantă pentru piața financiară românească. Nici măcar liberalizarea contului de capital, care teoretic ar fi trebuit să producă oarecare mișcări pe piață, nu s-a lăsat cu consecințe semnificative. Finanțele românești funcționează încă după o logică proprie care rămâne cvasi-insensibilă la evenimentele de pe scena europeană. Să sperăm totuși că recenta semnare a Tratatului de aderare va aduce mult-așteptatul val de investiții europene și că o dată cu fluxurile de capital se vor face simțite și impulsurile zonei euro. Cu o economie în creștere și cu o monedă stabilă - în cazul în care leul greu își va dovedi virtuțile mult-așteptate - România va putea fi mai ușor racordată la schimburile europene, va putea să se articuleze mai bine la piețele financiare europene și, ca urmare, șefii marilor concerne care acum cochetează cu China ar putea să realizeze că România oferă cel puțin aceleași avantaje din punct de vedere investițional. Vom vedea însă până atunci ce va mai rămâne din Pactul de stabilitate și creștere economică.(A.C.)

Publicat în : Politica externa  de la numărul 25

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: