Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Europa va trece și pe la Calafat

Viorel DOGARU

Proiectul de realizare a celui de-al doilea pod peste Dunăre între România și Bulgaria, după cel dintre Giurgiu și Ruse, este în plină desfășurare. Comisia Europeană a acordat încă 70 de milioane euro Bulgariei pentru construirea celor doi kilometri de pod care va face legătura între Calafat și Vidin. Podul reprezintă o componentă integrantă a sistemului european de autostrăzi internaționale și constituie o porțiune a tronsonului sudic al Coridorului IV de transport pan-european. Se preconizează ca lucrările să fie începute în luna septembrie, guvernul bulgar estimând terminarea podului în 2008



Suma finală care se va cheltui va ajunge la aproximativ 226 de milioane de euro, beneficiindu-se de sprijinul financiar al Programului european de preaderare ISPA, al Băncii Europene de Investiții și al Agenției Franceze pentru Dezvoltare. Construcția noului pod rutier și feroviar constituie unul dintre proiectele prioritare din pachetul de proiecte pentru implementare rapidă incluse în Pactul de stabilitate pentru asistență internațională.

 

Bulgaria - la nord,România - la sud

 

În zona viitorului pod, fluviul măsoară aproximativ 1300 metri lățime, în mijlocul apelor găsindu-se un mic ostrov (insula fără nume de la kilometrul 796). Cele mai apropiate localități de pe malul bulgăresc sunt două sate, Antimovo și Pokraina, situate la o distanță de aproximativ 950 metri față de aliniamentul podului, în timp ce Calafatul se află la circa 600 metri, iar orașul Vidin la 1200 metri. Paradoxal este că podul va traversa cursul de apă de pe țărmul nordic, bulgăresc, pe cel sudic, românesc. Situație care se datorează unei meandre a fluviului care inversează poziția geografică generală a celor două țări. Viteza proiectată pentru drumul rutier este de 100 km/oră, iar cea pentru calea ferată, de 160 km/oră, excepție făcând zonele de intrare/ieșire ale stației feroviare de mărfuri, unde viteza este limitată la 95 km/oră. Proiectul infrastructurii drumului rutier a fost realizat pentru o cale inițială de rulare cu două benzi, existând rezerva pentru adăugarea unei a doua căi cu două benzi în viitor. Adâncimea de fundație a pilonilor podului va fi de 25-30 metri.

 

Efecte socio-economice

 

Se estimează că amenajarea infrastructurii prevăzute prin proiect va avea următoarele efecte pozitive în plan socio-economic, conform studiului final de evaluare a impactului asupra mediului pentru podul peste fluviul Dunărea Vidin-Calafat, coordonat de compania ERM GmbH:

- Acces îmbunătățit la piețele de mărfuri din categoria celor care vor fi transportate pe viitorul pod rutier/feroviar și extinderea rețelei de transport internațional;

- Viteză sporită de mișcare a mărfurilor și serviciilor, exprimată prin economie de timp, de forță de muncă și de costuri operaționale pentru societățile comerciale și comunitățile locale;

- Acces mai facil la zonele de lucru și la oportunități de angajare;

- Efecte pozitive pentru gospodării și activități comerciale situate în lungul

actualei rute din Calafat;

- Oportunități de afaceri pentru societățile locale din sectorul construcțiilor de drumuri, transport, al exploatării și procesării de agregate;

- Deși temporare, activitățile de construcție vor oferi numeroase oportunități de angajare pentru o perioadă de câțiva ani;

- Va exista de asemenea perspectiva unor locuri de muncă pe termen lung prin dezvoltarea zonei comerciale libere Vidin.

 

Infrastructura la români

 

Infrastructura conexă a podului Calafat-Vidin, care va fi construită pe teritoriul României va consta din infrastructură rutieră pentru racordarea DN 56 la calea rutieră de pe pod (cu o lungime totală de circa 2000 metri) și cale ferată pentru racordarea actualei infrastructuri feroviare (linia Craiova-Calafat) la calea ferată de pe pod (cu lungimea de 3256 metri). Infrastructura de racord va include punctul de control trecere frontieră și stația de dezinfecție pentru vehiculele rutiere, în zonă fiind prevăzut un spațiu pentru servicii, iar calea ferată de racord va include o stație de dezinfecție pentru trenuri. Punctul de controlal trecerii de frontieră și stația de taxare de pe malul românesc vor include infrastructura necesară (stație de taxare cu 5 benzi, cabine de control vamal, parcare vehicule, pod basculă, 20 de locuri de parcare pentru camioane în lungime de 20 metri, pentru fiecare sens de mers, clădiri cu două niveluri cu administrația la nivelul superior, zonă de inspecție a camioanelor).

 

Stația feroviară de mărfuri

 

Noua stație feroviară de mărfuri din zona de frontieră, proiectată să includă 5 linii (lungimea utilă 700-1079 metri), va fi amplasată pe linia ferată Mezra-Vidin, lângă actuala stație de cale ferată Vidin, situată la vest de oraș, în imediata vecinătate a actualei căi ferate. Stația de frontieră va fi utilizată pentru controlul trenurilor de marfă atât de autoritățile bulgare, cât și de cele române.

 

Aeroporturi și porturi

 

La o distanță de 6 km de Vidin se găsește un aeroport civil, cu o pistă de aterizare lungă de 2030 metri și lată de 40 metri. Din motive economice, acest aeroport este scos din serviciu începând cu 1988. Aeroportul este la o distanță de aproximativ 200 km de Sofia. Cel mai apropiat aeroport din România se găsește la 60 km distanță, în Craiova. Pe malul bulgăresc se află două porturi - lângă Vidin și lângă Novo Selo - care facilitează traficul din Europa de Vest către regiunea Mării Egee. Terminalul existent asigură transportul pe Dunăre spre Germania și în lungul coridorului Rin-Main-Dunăre care reprezintă cea mai scurtă rută dintre Europa de Vest și Orientul Apropiat. Bacurile, căile ferate și navele de pasageri facilitează conexiunea cu diverse orașe din Bulgaria și mai multe capitale europene.

 

Podurile dunărene

 

După aproape 18 veacuri de la construirea podului lui Apolodor din Damasc, malurile Dunării au fost din nou unite, construindu-se, între anii 1890-1895, podurile de la Cernavodă, Borcea și, respectiv, Dunărea. Apoi a venit rândul podului dublu (rutier și de cale ferată) care traversează bătrânul fluviu la km 488+700, între orașele Giurgiu și Ruse, ridicat cu o jumătate de secol în urmă pe o lungime de 2.223,92 metri, compus din 38 de infrastructuri, dintre care 18 fundații pe chesoane (de la pila 6 la 23), iar restul pile din beton armat.

 

Pan-European Transport Corridor 4

 

Conceptul de "coridor" face parte din ideea de infrastructură de transport pan-europeană care a fost dezvoltată de-a lungul ultimilor nouă ani la cele trei conferințe ale transportului pan-european de la Praga - 1991, Creta - 1994 și Helsinki - 1997. Pan-European Transport Corridor 4 conectează Germania, Cehia, Austria, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia și Turcia.Aliniamentul Coridorului 4: Dresda/ Nürnberg - Praga - Viena/Bratislava - Budapesta - Arad - București - Constanța/Craiova - Sofia - Salonic/Plovdiv - Istanbul, adică4340 km de cale ferată și 3640 km de drumuri, 10 aeroporturi și 8 porturi la mare și fluvii.

Comunități și așezări umane

Teritoriul administrativ al orașului Vidin are o populație de 78.050 locuitori, dintre care trei sferturi locuiesc în orașul Vidin. Calafat are o populație de 18.585 locuitori, reprezentând un sfert din populația Vidinului. În Vidin populația activă însumează 64%, în timp ce în Calafat reprezintă doar 43%. În ambele localități rata șomajului este foarte mare: 25,8% în Vidin și 17,2% în Calafat.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 24

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: