Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Siderurgia românească, dominată de investitorii ex-sovietici

Claudiu PĂDUREAN

Investițiile în siderurgia românească par să fi devenit afacerea preferată a investitorilor din spațiul ex-sovietic. Supremația este deținută de oamenii de afaceri ruși, însă în ultimul timp au început să devină interesați de combinatele create în perioada comunistă și o serie de magnați ucraineni. Județul Cluj ilustrează cel mai bine această tendință. În întregime, societățile siderurgice au devenit proprietatea investitorilor veniți din Est.



România, poartă spre UE

 

Cele mai mari companii siderurgice din Cluj sunt controlate de investitori proveniți din spațiul ex-sovietic. Aceștia încearcă să dezvolte producția locală în speranța că vor putea să pătrundă pe noi piețe după aderarea României la Uniunea Europeană. Produsele fabricate în România vor putea fi vândute fără taxe vamale pe piața comună europeană, iar companiile ucrainene și rusești vor aduce minereu doar cu taxe vamale minime. Fenomenul se regăsește și în alte zone ale României. În general, companiile rusești ori ucrainene își asigură materia primă din surse proprii pentru că cele mai multe holdinguri dețin societăți de minerit. Ultima achiziție din domeniul siderurgic clujean a fost făcută de o societate ucraineană numită Corporation Industrial Union of Donbass. Corporația ucraineană a cumpărat cu 4,5 milioane de euro pachetul majoritar de acțiuni deținut de AVAS la combinatul Fortpres CUG din Cluj. Combinatul are un capital social de 52 de miliarde de lei. Mai mult de 92% din acțiuni au trecut din proprietatea AVAS în cea a investitorilor ucraineni. Fortpres s-a desprins din combinatul CUG la începutul anilor 1990. Firma ucraineană a anunțat că dorește să cumpere și combinatul-mamă CUG, deși acesta a intrat în lichidare voluntară. Inițial, ex-președintele AVAS, Mircea Ursache, declara că cele două societăți vor fi vândute la pachet, însă acum bunurile CUG sunt vândute la bucată. Astfel, cumpărătorii societății CUG vor scăpa de povara datoriilor combinatului. Compania din orașul Donbass este dispusă să investească 10-15 milioane de euro pentru modernizarea celor două întreprinderi clujene.

 

Salvate de la faliment de ruși

 

Corporation Industrial Union of Donbass nu este singura companie din spațiul ex-sovietic cu interese în siderurgia clujeană. Acum aproape doi ani, combinatul Industria Sârmei din Câmpia Turzii a fost cumpărat de o firmă rusească cu sediul în Elveția. Recent, noii proprietari au schimbat numele combinatului în Mechel. Combinatul s-a redresat economic după ce i-au fost șterse, o dată cu privatizarea, majoritatea datoriilor. La un an după ce autoritățile au vândut firma investitorilor ruși, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a anunțat că a primit acțiuni în contul datoriilor pe care Industria Sârmei le avea la buget. Totul s-a făcut sub masca unei majorări de capital cu suma de 12,1 miliarde de lei. Au fost emise 209.000 de noi acțiuni cu o valoare nominală de 57.950 de lei care au fost acordate AVAS în contul obligațiilor bugetare restante datorate Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Ca urmare a acestor modificări, în statutul societății figurează un capital de 1.634 de miliarde de lei, divizat in 18,2 milioane de acțiuni la valoarea nominală. Președintele Consiliului de Administrație de la ISCT, Victor Trigubko, a informat că Mechel Trading deține 81 la sută din capitalul social. El a declarat că modernizarea combinatului clujean presuspune o investiție de 20 de milioane de euro, eșalonată pe cinci ani. Combinatul din Câmpia Turzii a fost privatizat pe 14 martie 2003. Fostul APAPS a vândut combinatul unei societăți cu capital rusesc înregistrată în Elveția, numită SC Conares Trading SA. Compania Mechel face parte din acest grup ruso-elvețian care a plătit pentru combinatul ISCT suma de 27 de milioane de euro.

 

Conares se extinde

 

Grupul rusesc mai deține și fostul Combinat de Oțeluri Speciale Târgoviște, rebotezat Mechel Târgoviște. Rebotezarea a fost însoțită și de o majorare de capital de 331,4 miliarde lei. 15,7 miliarde lei din această majorare reprezintă reconversia unor datorii preluate de AVAB. Acum, combinatul din Târgoviște este condus de omul de afaceri Viatceslav Șmiga și are un capital social de 1.132,9 miliarde de lei. Valoarea nominală a unei acțiuni este de 25.000 de lei, însă ele sunt tranzacționate la Bursa din București la un nivel mai mic de 9.000 de lei. Societatea trece prin dificultăți mari, după ce în anul 2003 a avut pierderi de 760,1 miliarde de lei și trebuie să concedieze 1.700 din cei 5.000 de angajați. În primul semestru al anului 2004, Mechel Târgoviște a suferit pierderi de 6,2 milioane de euro, cu 17% mai mari decât cele înregistrate în perioada similară din 2003. Cifra de afaceri a crescut însă cu 33 la sută, atingând valoarea de 71,9 milioane de euro. 63% din vânzări sunt destinate pieței interne. Compania a vândut 168.000 de tone de oțeluri speciale. Mechel Târgoviște însă se poate redresa pentru că prețul oțelurilor speciale este în creștere, iar pentru unele sortimente prețurile s-au dublat în ultimii ani. Mechel are 81% din acțiunile Mechel Târgoviște, pentru care a plătit 35 de milioane de dolari. SIF Oltenia are 13,5% din acțiuni și este cel mai mare acționar minoritar. În 2004, oamenii de afaceri ruși au investit în combinat 2,9 milioane de dolari, dintre care 1,5 milioane de dolari au fost cheltuiți pentru modernizarea companiei. Capitalizarea bursieră a companiei depășește 11 milioane de dolari.

 

La Slatina, alți investitori ruși

 

Un alt caz de acest gen este cel al companiei Artrom Slatina. Este vorba de unul dintre cei mai importanți producători de țevi speciale, tuburi din fontă și din oțel, destinate industriei petroliere și celei a construcțiilor de mașini. Acționarul principal este compania Sinara Handel GmbH din Germania-. Firma deține 80,56% din acțiunile companiei românești. Sinara este reprezentanța comercială a grupului TMK, principalul producător de țevi din Rusia și pe locul doi în lume. Un alt acționar semnificativ este SIF Oltenia, cu 11,8% din acțiunile Artrom Slatina, iar restul acționarilor dețin 7,64% din acțiuni. În anul 1999, Artrom a fost cumpărată de societatea Staro GmbH Austria. Ulterior, compania din Slatina s-a confruntat cu dificultăți financiare majore. Combinatul nu a putut să returneze un credit de 30 de milioane de dolari luat de la fosta Bancorex, iar creanțele au fost preluate de AVAB. În anul 2001, Sinara Handel GmbH a preluat de la AVAB creanțele respective pentru suma de 6 milioane de dolari. Staro Austria a transferat dreptul său de proprietate asupra acțiunilor firmei Sinara, care astfel a devenit acționar majoritar. Noul acționar a adoptat în momentul preluării firmei un plan de dezvoltare până în 2005, care prevede creșterea producției și a vânzărilor la 100.000 de tone de țevi anual și creșterea exporturilor la valoarea de 32,5 milioane de dolari. Aceste măsuri ar presupune creșterea numărului de salariați la 1.000, atingerea unui salariu minim de 300 de dolari plus investiții de opt milioane de dolari în extinderea capacității de producție și creșterea calității, precum și cheltuirea a 500.000 de dolari pentru protecția mediului.

 

CS Reșița, de la americani la ruși

 

Grupul rusesc TMK a achiziționat și Combinatul Siderurgic Reșița, care a avut o evoluție asemănătoare cu cea a companiei din Slatina. Inițial, combinatul din Reșița fusese achiziționat de compania americană Noble Ventures. După o serie de neînțelegeri între reprezentanții companiei americane și cei ai statului român, condimentate cu proteste sindicale uneori violente, contractul de privatizare a fost reziliat. În noiembrie 2003, Sinara Handel a depus singura ofertă de cumpărare a combinatului. Reprezentanții grupului TMK declarau atunci că doresc să creeze în România un holding metalurgic. În paralel, a continuat litigiul dintre Noble Ventures și statul român. Procesul se judecă în SUA, iar România riscă să fie condamnată să plătească firmei americane despăgubiri de 353 de milioane de dolari. O sumă mare, având în vedere să grupul rus TMK a plătit pentru acțiunile combinatului din Reșița un euro.

În anul 2004, Combinatul Siderurgic Reșița înregistra pierderi de nouă milioane de euro, în mare parte din pricina penalităților și majorărilor la datoriile mai vechi pe care compania le are față de bugetul de stat și SC Electrica.

Însă în intervalul ianuarie-septembrie 2004, combinatul înregistase o creștere a cifrei de afaceri la 1.149 de miliarde de lei, cu 68% mai mult decât în perioada similară a anului 2003, ceea ce poate fi o premisă pentru relansarea companiei. De asemenea, în 2004, capitalul social a fost mărit cu 30,5 miliarde de lei, prin includerea contravalorii unor terenuri în patrimoniul companiei.

 

La Iași și Oradea, tot ruși

 

Un caz atipic de companie siderurgică cu capital rusesc este Technosteel Iași. Compania produce bandă laminată cu ajutorul unor utilaje second-hand cumpărate de la Tepro Iași și pe care fostul proprietar dorea să le caseze. Uzina din Iași va ajunge la 600 de angajați în 2006. Alți investitori ruși de la Russkii Aluminium al mai cumpărat firma Alor Oradea, care se confruntă cu mari probleme financiare, însă cele două companii, din Iași și din Oradea, sunt departe de a atinge dimensiunile firmelor deja cumpărate de oamenii de afaceri proveniți din spațiul fostei URSS.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 24

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: