Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Dragonul vrea petrol

David M.

China îmi amintește de un proverb vechi, care spune să "ai grijă la dorințele pe care ți le pui."



Acum 33 de ani, președintele Nixon a făcut o vizită istorică în China. A descoperit acolo o națiune preocupată exclusiv de sine, statică, izolată, comunistă, luptându-se să devină independentă în toate privințele. Astăzi, cea mai numeroasă națiune a lumii a abandonat comunismul, și a îmbrățișat cu entuziasm și succes capitalismul și comerțul internațional.

Deci noi am câștigat. De ce atunci nu-ibucură pe americani victoria? Poate pentru că descoperă o Chină transformată într-un concurent cu mult mai de temut în domeniul economic decât a fost vreodată în termeni ideologici.

Din 1980, economia Chinei s-a dezvoltat mai mult și pe o perioadă mai lungă decât orice altă țară de-a lungul istoriei, dublându-se la fiecare șase sau șapte ani. În anii '80 și '90, creșterea aceasta exponențială a trecut aproape neobservată, deoarece era aplicată unei baze economice reduse. Dar pe măsură ce aceste baze s-au dezvoltat, fiecare dublare a adus o creștere tot mai impresionantă a capacității și forței țării.

Până în 2000, China avea nevoie doar de încă o dublare a economiei pentru a fi propulsată ca principal actor pe scena economică internațională. Conștientizând această dinamică, producătorii lumii s-au relocat imediat spre China pentru a profita de creșterea rapidă a pieței locale și de uriașa forță de muncădisciplinată, bine educată și cu pretenții salariale reduse.

În anul 2004, volumul importurilor și exporturilor Chinei a atins 1,1 trilioane USD, dublul volumului din 2001. China a devenit a treia mare putere comercială a lumii, după Statele Unite și Germania. A luat locul Japoniei și al Mexicului ca fiind cel mai mare furnizor de produse electronice și componente de sisteme informatice (computere) al SUA. China a concentrat o treime din consumul mondial de petrol și 90% din creșterea cererii totale de oțel din lume.

La un moment dat în 2004, apetitul extraordinar al Chinei pentru materii prime pentru piețele de construcții și producție în creștere a ocupat 20% din capacitatea de transport de materiale en gross a lumii. Prețurile pentru transportul de marfă prin vasele transoceanice au crescut cu aproape 300%. Constructorii americani s-au confruntat cu o penurie de ciment.

China reprezintă în prezent 13% din produsul intern brut al lumii (pe baza parității ratelor de schimb pentru puterea de cumpărare). Imaginați-vă impactul pe care-l va avea următoarea dublare.

În 2004, piața auto internă a depășit 5 milioane. În următorii 15 ani, se estimează căva depăși 20 de milioane, întrecând-o pe cea a SUA.

Ce implicații au aceste statistici surprinzătoare? Să ne concentrăm pe consumul de petrol al Chinei, dat fiind că petrolul este un element fundamental pentru piețele lumii.

În 2004, consumul de petrol al Chinei a crescut cu 40%, până la 6,5 milioane de barili pe zi. Cererea internă a SUA este de 20 de milioane de barili pe zi. Cererea în SUA crește cu aproximativ 500.000 barili pe zi de la un an la altul. Cea a Chinei crește cu aproape 1,5 milioane de barili pe zi de la un an la altul.

China își protejează interesele energetice printr-o rețea de baze militare și legături diplomatice

Producția mondială de petrol se străduiește în prezent să satisfacă cererea în creștere. Atât SUA, cât și China sunt tot mai dependente de importurile de petrol. Ambele își urmăresc agresiv strategiile de păstrare a accesului la resursele de petrol. Personal, mi se pare că strategia Chinei este mai coerentă și pe termen mai lung. În timp ce SUA au cheltuit 300 miliarde de dolari pentru a ataca Irakul, au încercat să răstoarne guvernul Chavez din Venezuela, iar acum amenințăm Iranul, China a semnat, fără prea multă zarvă, contracte pe termen lung cu multe dintre aceste țări. A investit în jur de 15 miliarde USD în câmpuri petrolifere străine și se așteaptă să investească de zece ori mai mult în următorii zece ani.

China a început să negocieze direct cu cei mai importanți furnizori tradiționali de petrol ai SUA, pentru a-și asigura resursele pe viitor. Canada este în prezent cel mai mare furnizor al Statelor Unite. De fapt, toate conductele de petrol din Canada merg spre sud, pentru a satisface cererea de petrol a părții centrale și de vest a SUA. Ceea ce se va schimba foarte curând. Companii chineze și canadiene negociază construcția unei conducte din nordul provinciei Alberta spre vest, spre Columbia Britanică. Murray Smith, fostul ministru al energiei din Alberta, observa deschis că "vânzările către China vor modifica dinamica operațiunilor noastre."

În decembrie, China a semnat un acord cu Venezuela și vecina ei Columbia, privind construcția unei conducte care să lege câmpurile petrolifere venezuelene de porturile columbiene de pe coasta Pacificului. Ceea va permite Chinei să evite CanalulPanama, controlat de SUA. Venezuela este al patrulea mare furnizor de petrol pentru americani. Congresul American a cerut investigarea potențialului impact al contractului cu China asupra importurilor americane de petrol.

China își protejează interesele energetice printr-o rețea de baze militare și legături diplomatice din Orientul Mijlociu până în sudul Chinei. Recent, a semnat un contract pe 25 de ani cu Iranul, în privința furnizării de petrol și gaze naturale. Acum, aproape 80% din importurile de petrol ale Chinei se realizează prin Strâmtoarea Malacca. China consideră că acest coridor maritim este controlat de Marina americană. În consecință, analizează posibilitatea construirii unui canal peste istmul Kra din sudul Thailandei, care să-i permită să ocolească strâmtoarea.

Desigur, Richard Nixon și Henry Kissinger nu sunt singurii cărora li se datorează noua direcție economică a Chinei. Dar la această aniversare a vizitei lor istorice, ar trebui să medităm încă o dată la legea consecințelor neintenționate.

Publicat în : Economie  de la numărul 24

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: