Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Reforma justiției și Strategia Națională Anticorupție

Laura GAFENCU

Ministrul Justiției, Monica Macovei, este unul dintre puținii demnitari care au început într-adevăr să lupte împotriva corupției. Realizarea unui audit profesionist și independent asupra strategiei anticorupție din ultimii patru ani a fost una dintre recomandările Uniunii Europene formulate în clauza de salvgardare. Raportul Freedom House indică principalele carențe ale sistemului judiciar din România.

 



Analiza Freedom House, organizație non-profit - o voce puternică în favoarea democrației și libertății în lume - a creat un adevărat cutremur în justiția românească. Comandat de ministrul Justiției, Monica Macovei, unul dintre puținii demnitari care au început într-adevăr să lupte împotriva corupției, Raportul a luat la puricat Strategia Națională Anticorupție pentru 2001-2004. Realizarea unui audit profesionist și independent asupra strategiei anticorupție din ultimii patru ani a fost una dintre recomandările Uniunii Europene formulate în clauza de salvgardare. Raportul a determinat critici extrem de duredin partea fostei puteri, inclusiv a fostului președinte Ion Iliescu,principalii vinovați, în opinia Freedom House, de lipsa de independență din justiție. Practic, cele afirmate în raport au declanșat un adevărat scandal în rândul magistraților și au atras chiar acuzații potrivit cărora autorii lui au făcut aprecieri fără să cunoască temeinic legile românești și cum funcționează sistemul juridic din România. Pe de altă parte, au existat voci care au sugerat că alegerea FH ca instituție auditoare nu este o întâmplare, în condițiile în care, înainte de a fi numită ministru, Monica Macovei a reprezentat un ONG pentru drepturile omului.

 

Principalele probleme

 

Principala carență a sistemului judiciar din România, este, potrivit autorilor, faptul că instituțiile "lance" în lupta împotriva corupției, Parchetul Național Anticorupție și Ministerul Public, au fost total subordonate politic fostei guvernări. Astfel că, la întrebarea cât de independent este acest PNA, răspunsul americanilor este extrem de simplu și de clar: "Au existat în permanență îndoieli cu privire la independența PNA, mai ales că o agenție atât de puternică putea fi folosită, sub control politic, ca un instrument împotriva Opoziției". Raportul Freedom House mai conține de asemenea un lucru despre care s-a vorbit foarte puțin în presă - șeful PNA este fratele deputatului PSD Constantin Amarie. Fundația americană recomandă modificarea legii care reglementează funcționarea PNA pentru a se evita situații de acest gen. FH sugerează introducerea conflictului de interese în lege, inclusiv pentru rudele de gradul întâi, dar și pentru foștii demnitari cu funcții politice. "Jurnaliștii de investigații și reprezentanții societății civile cu care FH a stat de vorbă sunt extrem de sceptici, iar PNA este perceput ca instituție care a fost total subordonată politic fostului guvern... În mod clar, PNA a întâmpinat dificultăți în rezolvarea acuzațiilor de corupție în rândul social-democraților. Situația este asemănătoare și la Ministerul Public", se mai spune în raportul care conține și un exemplu de anchetă la comandă politică, în speță cazul RAFO. Autorii raportului menționează că nu este lipsită de temei ideea că România a întreprins o serie de pași în combaterea corupției, fără a avea însă rezultate notabile în acest sens. Această formulare este echivalentă cu acordarea unei bile negre pentru guvernarea PSD, care a mimat deseori lupta cu marii corupți, doar de ochii Uniunii Europene.

Cele mai grave concluzii trase de autorii raportului sunt: neutilizarea instrumentelor administrative de combatere a corupției, slaba coordonare dintre organismele de control și Parchet și lipsa de independență politică și profesională a procurorilor care s-au ocupat de anchetarea cazurilor de corupție. Astfel, în opinia FH, PNA nu este nici independent, nici eficient. La fel ca tot sistemul juridic românesc. Nici Parchetul General și nici CSM nu stau mai bine la capitolul independență ca PNA. Ambele instituții au fost la fel de supuse fostei guvernări și au acționat la comandă politică. O dovadă vie în acest sens fiind corupția din sistemul judiciar, care reprezintă una dintre principalele probleme pe care România le are de rezolvat într-un timp extrem de scurt, dacă vrea să devină membră a Uniunii Europene în acest an. Dacă nu, clauza de salvgardare ar putea fi activată, iar integrarea amânată.

 

Reacții

 

Prin comandarea acestui raport, Monica Macovei și-a îndeplinit angajamentul luat atunci când a acceptat să preia portofoliul Justiției. Freedom House este o organizație non-guvernamentală, a cărei autoritate este în general greu de contestat. Chiar și de reprezentanții Justiției române, care, prinși cu mâța-n sac la capitolul corupției, au făcut un scandal uriaș încercând să se dezvinovățească. De altfel lor le-a luat mai bine de o săptămână să reacționeze la criticile formulate în acest document, care de altfel putea fi citit cu ușurință și atenție în doar câteva ore. Probabil au avut nevoie de timp să se gandească cum să se apere. Inutil însă. Fiecare dintre noi știe că Justiția funcționează prost. Auditul îi da notă mică lui Ioan Amarie. Ceea ce înseamnă că acesta ar trebui înlocuit. De altfel, ministrul Justiției i-a cerut deja șefului PNA demisia de onoare și a acuzat conducerea PNA că se face vinovată de faptul că marile dosare de corupție au fost soluționate pe criterii politice.

Ioan Amarie nu numai că a refuzat să demisioneze pentru că este mult prea legat de scaun pentru a face un astfel de gest, dar a și afirmat că a luptat împotriva corupției. Ba, mai mult, el a susținut că nu are nici un motiv să demisioneze și că, potrivitlegii,doar președintele are dreptul de a schimba din funcție magistrații.

Monica Macovei spune însă că se aștepta la astfel de reacții virulente din partea PNA. "E prima dată când o organizație non-profit face o verificare asupra unor instituții de stat cum sunt Parchetul Național Anticorupție, Parchetul instanței supreme și altele. E ceva total neobișnuit în România și cred că instituțiile de stat, mai ales Parchetele, au o părere proastă despre ONG-uri. Cel mult nu le bagă în seamă și, dintr-o dată, vine o astfel de organizație și le verifică activitatea. Eu zic că așa începe reforma, dacă zguduim ceva în sistem. E firesc să fie reacții", a conchis ea.

 

Strategia Națională Anticorupție

 

Imediat după lansarea Raportului Freedom House, Ministerul de Justiție a pus în discuție Strategia națională anticorupție 2005-2007. Strategia anticorupție 2005-2007 precizează că MJ vrea întărirea independenței PNA prin scoaterea instituției de sub coordonarea Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Până în iunie 2005, MJ are termen de a revizui cadrul normativ existent în sensul reorganizării Parchetului Național Anticorupție, delimitării competenței la marea corupție (materială și personală), precum și de a crea un departament, în cadrul PNA, care să coordoneze colaborarea instituției cu celelalte unități de luptă împotriva corupției.

Ministerul Justiției intenționează ca, până în iunie, să modifice și să completeze Legea PNA în sensul prevederii unor incompatibilități speciale și a unor situații de conflicte de interese pentru funcțiile de conducere din PNA.

Totodată, modificările legislative trebuie să stabilească proced uri clare de colaborare între PNA și toate celelalte structuri cu atribuții în lupta anticorupție.

Selectarea procurorilor PNA în urma evaluării performanțelor profesionale ale acestora și evaluarea necesităților de resurse umane și financiare necesare desfășurării activității PNA pentru perioada 2005-2007 sunt obiective ale Strategiei anticorupție care trebuie realizate până la sfârșitul acestui an. MJ mai propune ca PNA să întocmească și să prezinte anual rezultate convingătoare privind combaterea corupției la nivel înalt.

Totodată, Strategia anticorupție vizează reducerea numărului de structuri cu atribuții în lupta împotriva corupției. Astfel, până în decembrie 2005, se va elabora o analiză pentru stabilirea exactă a numărului, redefinirea și delimitarea clară a atribuțiilor autorităților și instituțiilor publice care în prezent dețin competențe în domeniile combaterii și prevenirii corupției. Strategia anticorupție urmărește ca, până în decembrie 2006, Parchetul Național Anticorupție să pună la punct o bază de date privind evidențierea unitară pe categorii de persoane cercetate, trimise în judecată și condamnate definitiv pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt, durata soluționării și cuantumul prejudiciilor, valoarea bunurilor sechestrate și confiscate pentru acest tip de infracțiuni. Pentru acest proiect este necesară suma de 130.000 de euro.

Strategia națională anticorupție urmărește ca, până în septembrie 2005, legislația să fie modificată în sensul asigurării independenței procurorului și aplicarea principiului continuității și în faza de urmărire penală.

Modificările legislative trebuie să urmărească stabilirea unor criterii obiective pentru repartizarea cauzelor către procurori și restricționarea posibilităților de redistribuire a dosarelor sau de preluare a acestora pe linie ierarhică, doar în cazuri exprese și limitativ prevăzute de lege. În aceste condiții, procurorul va avea posibilitatea să conteste la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) măsura de redistribuire a procurorului ierarhic superior, precum și intervenția acestuia în timpul desfășurării urmăririi penale. La rândul ei, instanța va avea posibilitatea de a controla actele de infirmare adoptate de procurorul ierarhic superior la cererea procurorului care efectuează cercetările în cauză. Modificările legislative vor avea în vedere și asigurarea controlului efectiv și nemijlocit al procurorului asupra activității de investigare și cercetare penală efectuată de poliția judiciară. De asemenea, procurorii care instrumentează cazuri de crimă organizată și corupție vor avea acces nelimitat la toate informațiile necesare pentru derularea anchetei. Aceste modificări legislative trebuie făcute până la anul în primăvară.

Începând cu septembrie 2005, magistrații vor fi consultați, de către membrii unei organizații independente, cu privire la percepția lor asupra independenței sistemului judiciar.

Strategia națională anticorupție mai prevede ca imediat MJ să elaboreze proiectul de modificare și completare a celor trei legi privind reforma justiției. Acest proiect va urmări mai multe aspecte printre care reducerea condițiilor de vechime pentru promovare, modificarea condițiilor de pensionare, permanentizarea activității membrilor CSM, extinderea avizului CSM pentru cercetarea magistraților pentru acte ce intră în atribuțiile de serviciu, eliminarea obligativității înființării instanțelor specializate. Astfel, până în iunie, Ministerul Justiției trebuie să elaboreze proiectul de lege privind atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă din fondurile publice. De asemenea, Secretariatul General al Guvernului (SGG), în parteneriat cu alte instituții, trebuie să reglementeze alocarea fondurilor publice pentru publicitate. Până în decembrie 2005, Ministerul Justiției, Parchetul Național Anticorupție, împreună cu alte instituții trebuie să revizuiască reglementările existente privind finanțarea partidelor politice, regimul reducerilor pe care furnizorii de servicii le pot oferi partidelor politice și candidaților, precum și stimularea transparenței în administrarea fondurilor de campanie. Acest program trebuie să includă și asigurarea sancțiunilor pentru nerespectarea reglementărilor privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, pentru situațiile de folosire a fondurilor publice pentru campanii electorale de către persoanele care dețin funcții publice, pentru nepublicarea de către partide a rapoartelor de venituri și cheltuieli și nerespectarea atribuțiilor legate de validarea mandatelor. Începând din mai 2005, anual și cu ocazia campaniilor electorale, Curtea de Conturi va elabora și publica rapoartele de audit privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, iar, din iunie 2006, va monitoriza publicarea listei donatorilor și a sumelor acordate partidelor politice. Strategia națională anticorupție vizează și revizuirea - până în iunie 2006 - a legislației care restricționează accesul la informațiile de interes public (Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, Legea 16/1996 privind Arhivele Naționale, Legea 51/1991 privind siguranța națională, Legea 14/1992 privind Serviciul Român de Informații (SRI), Legea 7/1997 privind Serviciul de Informații Externe (SIE), Codul Penal). Până în aprilie 2005, MJ trebuie să urmărească modul de implementare a Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și a Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. În perioada mai 2005-decembrie 2007, trebuie introduse ghișeele unice în administrația publică, iar din decembrie 2007 este planificată revizuirea legislației cu privire la funcționarii publici.

Această revizuire vizează introducerea unor criterii de competență pentru evaluarea profesională și salarizarea corespunzătoare, rotirea personalului din sectoarele vulnerabile la corupție, consolidarea rolului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici ca agenție de monitorizare avansată, analiză și raportare.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 24

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: