Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

O agendă de securitate pentru secolul XXI

Dragoº TÃBÃRAN

Până la formarea statului român modern, teritoriile locuite de români s-au aflat la intersecția a trei mari blocuri geopolitice - blocul geopolitic rus, care presa către Europa Centrală și Balcani, blocul geopolitic central-european (Austria-Germania), care presa către Balcanii de Vest și Marea Neagră, și blocul geopolitic turc, care presa către Europa Centrală, prin Balcani și Țările Române. Un loc aparte în această ecuație l-au avut gurile Dunării, disputate de Rusia și Imperiul Otoman. Creșterea sau descreșterea gradului de dominație în zonă a fiecăruia dintre cele trei blocuri geopolitice s-a reflectat în evoluțiile politice, economice și sociale din regiune.



După disoluția Imperiului Otoman, rolul său în regiune l-a luat blocul geopolitic atlantic, alcătuit din Franța și Marea Britanie. Al doilea război mondial a dus la înlocuirea celor două foste mari puteri continentale de către Statele Unite, interesate în construcții strategice menite să evite repetarea celor două conflagrații mondiale declanșate de competiția de putere între statele europene. Proiectul american s-a numit NATO, iar cea mai bună definiție a alianței - evitată de comunicatele și declarațiile oficiale - a enunțat-o chiar primul secretar general al organizației, lordul Ismay - NATO a fost creat pentru a-i ține pe germani potoliți, pe americani în Europa și pe ruși în afara ei. O frază care sintetizează marile probleme geopolitice aflate la baza dramaticelor evenimente ale secolului XXI.

NATO și-a atins obiectivul - exceptând prezența Armatei Roșii în inima continentului și impactul pe care l-a avut dominația Moscovei asupra Europei Centrale și de Est timp de 50 de ani -, Europa a intrat în zodia păcii în a doua jumătate a secolului trecut, iar echilibrul dintre Vest și Est, rămas în istorie ca Războiul Rece, a asigurat ordinea predictibilă până la dispariția URSS. O dată cu retragerea Uniunii Sovietice din Europa Centrală și de Est - o retragere strategică de 1000 de kilometri - și cu desfacerea URSS în fragmentele componente, echilibrul strategic a fost pus sub semnul întrebării. Rezultatele acestui proces au fost destrămarea Cehoslovaciei, drama iugoslavă, războiul din Transnistria, amenințările care au planat multă vreme asupra altor state, inclusiv asupra României. Un alt rezultat extrem de important în logica geopolitică regională a fost apariția unor potențiale de conflict sau chiar a unor conflicte înghețate pentru moment de-a lungul unui arc strategic care se întinde de la Marea Baltică la Marea Caspică, de la Kaliningrad (Kronstad) - prin Belarus, Transnistria, Georgia (afectată de crizele din Osetia de Nord și Abhazia), Armenia, Azerbaidjan, până la Baku.

Deschiderea proiectelor de exploatare a petrolului caspic și proiecțiile geostrategice spre Asia Centrală - pe care Zbigniew Brzezinski o numea "gaura neagră a geopoliticii Eurasiei" - impun o nouă logică a construcțiilor politice și se află la originea noului impuls al blocului geopolitic atlantic în regiune. Din nou, Marea Neagră și România se află chiar în epicentrul acestor evenimente.

Schimbările politice din Georgia, revoluția portocalie de la Kiev, rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, evenimentele "fierbinți" care au loc în acest moment în Kârgâzstan se explică prin ambiția administrației Bush de a "rezolva" problemele rămase moștenite din timpul Războiului Rece, dar și de obiectivele strategice ale Statelor Unite de a stabiliza culoarele necesare pentru exploatarea petrolului caspic.

 

România, o nouă agendă de securitate

 

2004 a fost un an important pentru România. Aderarea la NATO și pasul decisiv către Uniunea Europeană sunt răspunsul la problemele geopolitice ale României moștenite din perioada Războiului Rece și din ultimul deceniu al secolului trecut. Umbrela de securitate a NATO elimină amenințările externe și oferă garanții pentru procesele economice. Apropierea de Uniunea Europeană și intrarea, mai repede sau mai târziu, în standardele comunitare sunt premisele dezvoltării economice și finalizarea procesului istoric de creare a statului român modern.

2005 este anul care plasează România într-o nouă logică geopolitică. Evenimentele politice ale perioadei următoare vor avea ca epicentru Marea Neagră. În strategia americană, Marea Neagră nu mai este un spațiu al competiției geopolitice - așa cum a fost în secolul trecut -, ci un spațiu al comunicării și cooperării în vederea "rezolvării" conflictelor înghețate din regiune. Una dintre vocile cele mai avizate în problemele regiunii, Bruce Jackson, a enunțat o serie de principii care vor călăuzi politica externă americană în zona Mării Negre - sprijinirea României, Bulgariei și a noilor democrații apărute în proximitatea Mării Negre, rezolvarea conflictelor înghețate, construirea și reconstruirea instituțională regională, implicarea Turciei în construcția regională de securitate, o politică specială pentru Ucraina, cooperarea regională cu Uniunea Europeană.

Agenda de securitate a României, în orizontul de timp previzibil, va fi dominată de două procese fundamentale - participarea la construirea stabilității și securității în zona Mării Negre și cooperarea cu Statele Unite în combaterea terorismului internațional. De aici și riscurile specifice - proliferarea armelor strategice și a crimei organizate, traficul de arme, droguri, persoane, imigrația ilegală, amenințări teroriste (o dată cu susținerea campaniei antiteroriste a Statelor Unite, România s-a transformat din țară de linia a doua în țară de primă linie). Multe dintre aceste amenințări sunt sincronizate sau pot fi sincronizate cu amenințări la adresa siguranței naționale - instabilitate politică sau economică, dezvoltarea structurilor de criminalitate organizată, proliferarea traficului și a consumului de droguri, afectarea structurii și a echilibrului societății.

Conceptul de "axă Washington-Londra-București" enunțat de președintele Traian Băsescu răspunde acestor provocări de securitate. Rămâne ca ideea să prindă la Washington și Londra și mai ales să capete conținut. Președintele Băsescu a subliniat că România este "hotărâtă să devină o platformă de promovare a valorilor libertății și democrației în regiunea Mării Negre". România ar putea contribui la crearea unui fond mutual al Mării Negre, alături de USAID, German Marshall Fund și Uniunea Europeană, fond care ar putea sprijini dezvoltările democratice regionale și parteneriatul public-privat, ar putea contribui la combaterea criminalității organizate și la securizarea frontierei estice a Uniunii Europene.

Un alt răspuns la provocările de securitate la adresa României este participarea activă și competentă la misiunile asumate de NATO, de Statele Unite și, foarte probabil în viitor, de Uniunea Europeană. România are deja o experiență semnificativă câștigată de militarii români în Albania, Bosnia, Afganistan, Irak. Procesul început în perioada pregătirii pentru aderarea la NATO va fi consolidat pe măsură ce reforma armatei române își va atinge tot mai multe obiective și România va avea o armată de profesioniști, dotată și antrenată la standarde NATO.

Nu în ultimul rând, pentru a răspunde noii agende de securitate, România trebuie să-și consolideze propriile instituții democratice, să elimine amenințările la adresa siguranței naționale și să crească rapid din punct de vedere economic. Noua logică a securității internaționale impune practic două principii fundamentale - dezvoltare proprie ș

i cooperare internațională.(D. T.)

Publicat în : Cover story  de la numărul 24

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: