Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Mic îndreptar de integrare europeană

George ANGLIȚOIU



Acquis comunitar (orig. fr. Acquis communautaire) - sintagmă folosită pentru a desemna toate drepturile și obligațiile ce revin statelor membre prin apartenența lor la Uniunea Europeană. Legislația comunitară se află într-o evoluție continuă datorită procesului de adâncire a integrării europene și constă din:

* prevederile, principiile și obiectivele statutate în tratate,

* actele legislative adoptate întru aplicarea tratatelor și jurisprudența Curții de justiție a UE,

* declarațiile și rezoluțiile adoptate în cadrul UE,

* documentele oficiale privind pilonul doi (interguvernamental) al UE, anume Politica externă și de securitate comună a UE,

* actele oficiale din aria cooperării în domeniul afacerilor interne și justiției,

* documentele internaționale încheiate de către Comunitate și, de asemenea, cele încheiate între statele membre în cadrul Uniunii.

Acordurile Schengen - cinci din statele fondatoare ale Comunităților Europene, anume Franța, Germania și țările Benelux, au semnat la 14 iunie 1985 în localitatea luxemburgheză Schengen acordul privind abolirea graduală a verificărilor vamale la granițele comune, cu scopul implementării principiului libertății de mișcare a tuturor persoanelor, incluzând cetățenii aparținând statelor nemembre. Convenția omonimă de implementare a acordului va fi semnată la 19 iunie 1990 în aceeași localitate, intrarea în vigoare fiind stabilită pentru 26 martie 1995. Cea mai mare parte a statelor membre ale UE au aderat la Convenție: Italia (1990), Spania și Portugalia (1991), Grecia (1992), Austria (1995), Danemarca, Finlanda și Suedia (1996). De asemenea, două țări aparținând Asociației europene a liberului-schimb (Islanda și Norvegia) sunt parte la acest set de înțelegeri comunitare din anul 2000. În concordanță cu obiectivele pieței unice, acordurile, cunoscute și sub denumirea de "acquis Schengen", vor fi integrate în cadrul legislativ comunitar prin intermediul unui protocol anexat la Tratatul de la Amsterdam (1997). De la data de 1 mai 1999, Consiliul UE și secretariatul său general (sub conducerea lui Javier Solana) au luat locul Comitetului executiv și Secretariatului Schengen în postura de foruri de decizie/implementare.

Subsidiaritatea - principiu al legislației comunitare conform căruia Uniunea acționează în arii care nu sunt în competența sa exclusivă "doar atunci când scopul chestiunii în cauză nu poate fi atins de o manieră suficientă de către statele membre și deci, din rațiuni de dimensiuni sau efecte ale acțiunii avute în vedere, acest obiectiv poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii". Acest principiu a fost instituit concomitent cu Uniunea Europeană prin Tratatul de la Maastricht din 1992 (art. 5).

Justiție și Afaceri Interne (JAI) - cooperarea în această arie reprezintă cel de-al treilea pilon (interguvernamental) al UE, potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht. Inițial, acest pilon includea politica de azil, reglementările privind granițele externe ale Uniunii, politica de imigrare, lupta împotriva dependenței de droguri, respectiv cea de combatere a fraudei internaționale, cooperarea judiciară în materie civilă și penală, colaborarea în domeniul vamal și polițienesc în prevenirea și lupta împotriva terorismului, traficului de droguri și a altor forme de crimă organizată internațională. Ca urmare a amendamentelor aduse prin Tratatul de la Amsterdam, scopul primar al Uniunii în această arie este de a oferi cetățenilor europeni un nivel mai ridicat de protecție în domeniul libertății, securității și justiției. De atunci, JAI acoperă doar cooperarea în materia penală, cu scopul de a preveni și a lupta împotriva rasismului, xenofobiei, terorismului, traficului de persoane și abuzurilor la adresa copiilor, traficului cu droguri și arme, corupției și fraudei.(G. A.)

Publicat în : Politica externa  de la numărul 24

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: