Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Extrema dreaptă - între explicații - stereotip și realitate

Raluca ȘTIREANU

Revigorarea fenomenului extremei drepte în Europa este confirmată din ce în ce mai des, atât cu prilejul alegerilor generale sau locale, cât și de diverse manifestații de stradă. La începutul anilor '90, fenomenul era explicat prin căderea Cortinei de Fier și consecințele acestui eveniment asupra societăților foste comuniste, aflate în derivă socială și economică. Ulterior, această explicație a fost extrapolată asupra societăților vest-europene, care se vedeau față în față cu emigranții, dar și cu propriul recul economic. Însă orientarea spre dreapta, din ce în ce mai prezentă în întreaga Europă, și devierile extremiste, care, contrar unor teorii, au devenit mai frecvente în Europa de Vest, par să contrazică aceste explicații.



Dreapta europeană și extrema ei

 

Atât alegerile pentru Parlamentul European din 2004, cât și cea mai recentă rundă de alegeri naționale din cele 15 state membre "vechi" ale Uniunii Europene (perioada 1999-2004) au arătat o tendință de creștere a preferinței electoratului pentru formațiunile de centru-dreapta și spre partide mici, considerate deja la momentul alegerilor ca fiind "înghițite" de rechinii bipolari ce se luptau pentru supremație pe un teren pe care nici o altă formațiune nu părea a avea loc. Astfel, șapte din cele cincisprezece guverne naționale s-au schimbat de la stânga la dreapta (Danemarca, Franța, Portugalia, Italia, Olanda, Austria și Grecia). Dintre aceste partide mici care au apărut pe scenele politice, la alegeri locale, naționale sau chiar europene, cele mai multe sunt promotoarele unor ideologii populiste, extremiste, euro-sceptice, așadar, partide "antisistem" sau pur și simplu "altfel" decât cele mari și consacrate, care atrag atenția asupra răspândirii din ce în ce mai mari a "votului de protest" în rândul cetățenilor Europei.

Sprijinul din ultimii ani pentru partidele de centru-dreapta s-a datorat noului context economic internațional. Din punct de vedere economic, agenda campaniilor electorale nu a mai fost construită de-a lungul temei redistribuirii sociale, care despărțea prin tradiție dreapta de stânga, ci s-a concentrat asupra riscurilor și oportunităților, oferind un nou unghi de abordare a insecurității sociale. Această schimbare de agendă nu a determinat orientarea electoratului spre centru-stânga - locul protecției și siguranței sociale, ci spre dreapta și, mai spectaculos, dar și mai îngrijorător, spre dreapta extremă.

Tendința votului de protest arată nemulțumirea alegătorilor față de modul în care ei sunt reprezentați la nivel politic în general și mai puțin nemulțumirea lor față de una sau alta dintre programele și soluțiile prezentate de partidele mari. Votul de protest nu este unul pentru un partid și, implicit, împotriva tuturor celorlalte, ci este un vot împotriva tuturor partidelor și a felului în care ele gestionează problemele alegătorilor. Votul de protest nu este cauzat în special de anumite fenomene economice sau sociale negative (creșterea șomajului, creșterea criminalității etc.). El poate apărea și în condiții de creștere sau stabilitate economică și socială, întrucât el este un semnal de alarmă al cetățenilor care nu se mai simt reprezentați de nici unul din partidelede pe scena politică.

 

Germania - butelia pe care stă cu ochii Europa

 

Desigur, votul de protest îngrijorează. Nu atât de puțin încât să nu se discute despre el și nu atât de mult încât să se găsească soluții. Însă atunci când o astfel de formațiune populist-extremistă se manifestă public sau câștigă voturi în Germania, lumea se alarmează mai tare decât în cazul oricărei alte țări, cum s-a întâmplat recent cu ocazia alegerilor locale din Brandenburg și Saxonia de la începutul acestui an. Uniunea Populară Germană (DVU) și, respectiv, Partidul Național Democrat din Germania (NPD) au câștigat procente nesperate (în jur de 10%), în condițiile în care ele au plecat de la zero în sondaje și existau mai mult pe hârtie decât pe scena politică.

Ziarul Saechsischer Zeitung din Dresda comenta în felul următor acest succes al DVU: "Politicienii din Brandenburg ar trebui ca în următorii cinci ani să-și depășească dezgustul și să aibă în vedere ceea ce afirmă DVU. Unii ar putea crede că acest interes i-ar da Uniunii mai multă importanță decât merită. Dar polemica împotriva unor politicieni care propovăduiesc rasismul și extremismul de dreapta nu înseamnă automat acceptarea lor ca egali... De exemplu, nu ar trebui să fie foarte dificil de demonstrat că emigranții în Brandenburg, care reprezintă aproximativ 2% din populația landului, nu pot fi considerați responsabili pentru o rată a șomajului mai mare de 20%..."

Așadar, fie electoratul este subinformat în legătură cu anumite fapte concrete, fie nu acestea sunt la baza votului pe care unele formațiuni antisistem îl primesc în procente considerabile în raport cu forța lor politică reală. Situația din Germania poate fi relevantă și mai departe. Nu mult după alegeri, parlamentarii NPD din Bundesrat-ul Saxoniei au boicotat un tribut adus victimelor Holocaustului. Așadar, prima lor poziție publică de amploare nu a fost pentru rezolvarea nici uneia dintre problemele socio-economice pentru care se presupune că au fost votați, ci pentru o acțiune antisemită de o mare gravitate. Mai mult, același partid a patronat o manifestație de stradă, desfășurată cu ocazia comemorării bombardamentelor din 13-14 februarie 1945, când orașul istoric Dresda a fost distrus de aviația americană și britanică. La această manifestație au participat aproximativ 5000 de militanți care au mărșăluit cu drapele negre, purtând banderole prin care atacul asupra Dresdei era comparat cu Holocaustul, după expresia folosită de parlamentarii NPD, "Holocaustul cu bombe".

 

Antisemitism, antisistem, anti...

 

Tendințele de vot generale din Europa ultimilor ani, recentele evenimente din Germania și alte evoluții evidențiate în studii și rapoarte pot veni în sprjinul ideii că renașterea sprijinului pentru mișcările și formațiunile politice cu orientare de extremă dreaptă nu este cauzată de factori economico-sociali imediați, ci, pe de-o parte, de neîncrederea în partidele tradiționale și, pe de altă parte, de un anumit context internațional și un anumit imaginar social. Spre exemplu, un raport al Departamentului de Stat descrie ca principale surse ale antisemitismului global următoarele:

* Tradiționalul sentiment antievreiesc, dominant în Europa și în alte părți ale lumii de-a lungul secolelor, prezent nu numai în cazul ultranaționaliștilor, dar și al celor care consideră că evreii controlează guverne, presa, afacerile și finanțele internaționale.

* Puternicul sentiment anti-Israel care depășește linia între criticile obiective aduse politicilor israeliene și antisemitism.

* Sentimentul antievreiesc exprimat de populațiile musulmane numeroase în Europa, bazat pe o antipatie de lungă durată față de Israel și de evrei, precum și pe opoziția musulmană față de evenimentele din Israel, din teritoriile ocupate și, mai recent, din Irak.

* Critica adusă atât SUA, cât și globalizării, care se răsfrânge asupra Israelului și evreilor în general, identificați cu ambele fenomene.

 

Aceste lucruri ar trebui să dea de gândit în direcția de a schimba percepția asupra cauzelor fenomenului extremei drepte. Pentru că numai corecta și completa înțelegere a unui fenomen poate duce la abordarea și soluționarea lui eficientă.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 23

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: