Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Mărirea și decăderea industriei oltene

Viorel DOGARU

Craiova, plămânul economiei oltenești, până în 1989, materializat prin prezența unor goliați industriali precum Electroputere, Oltcit, Combinatul Chimic, Fabrica de Avioane, Fabrica de Mașini Agricole și Tractoare sau Întreprinderea de Utilaj Greu, s-a trezit la un moment dat fără obișnuitul tub de oxigen primit periodic de la stat. Dintr-un oraș unde până în 1989 existau zeci de mii de locuri de muncă, dintr-o citadelă a industriei românești construită în numele societății socialiste multilateral dezvoltate, Craiova s-a preschimbat într-un oraș gri, bântuit de maladii orientale și de târgoveți palavragii.



Craiova, 1989, ora 6.45

 

Nici nu a mijit bine lumina printre blocurile așezate ca niște cutii de chibrituri, și pe străduțele de cartier oamenii se grăbesc spre stațiile de autobuz sau tramvai. Destul de rar, trece și câte o Dacia în care sunt înghesuiți cinci-șase oameni. De cealaltă parte, îmbulzeala cotidiană, cu coatele și înjurăturile de rigoare, de la sosirea mijlocului de transport în comun. Cozile de la Alimentara și-au împrospătat rândurile cu pensionarii odihniți peste noapte...

 

Lista lui General Motors

 

Când, în 1994, a fost înființată societatea mixtă Rodae Automobile, care peste numai doi ani a devenit Daewoo Automobile România, probabil nimănui nu i-ar fi trecut prin cap ce viitor va avea fosta producătoare de autoturisme Oltcit. Atunci când gigantul american General Motors a intervenit pentru a-i scăpa de la faliment pe sud-coreenii de la Daewoo Motors, uzinele deținute de Daewoo în Europa de Est, printre care și cea de la Craiova, nu au fost trecute pe listă. Asta se întâmpla în vara anului 2002. Totuși, GM Daewoo a promis că va permite fabricilor lăsate în afara listei că vor putea să mai producă autovehicule Daewoo sub licență pentru o perioadă de trei ani. Timpul a trecut, iar termenul de grație se apropie de final. Și totuși conducerea neagă și susține că în toamna anului 2005 nu se va întâmpla nimic special, că licențele nu au cum să expire, pentru că ele au fost acordate pe termen nelimitat. În același timp însă, noul ministru al Economiei și Comerțului, Codruț Șereș, și-a manifestat public o cu totul altă opinie și a confirmat că licența de producție expiră în octombrie 2005. Dar există o problemă care ar trebui rezolvată, cum este cea a datoriei acumulate de fabrica din România către diverși creditori sud-coreeni și care, potrivit ministrului Economiei și Comerțului, ar ajunge la suma de 800 milioane de dolari. Drept urmare, partea coreeană a numit un lichidator pentru recuperarea datoriilor, una dintre variante fiind descoperirea unui cumpărător pentru cele 51 la sută din acțiunile deținute de Daewoo Motors. Restul acțiunilor se află la Automobile Craiova, unde MEC deține 72,4 la sută din acțiuni.

 

Goliatul numit Electroputere

 

În 1990, cu un activ de 15.000 de salariați, s-a divizat în 7 societăți comerciale, pentru ca patru ani mai târziu să se reunească în actualul holding SC Electroputere SA. La sfârșitul anului 2004, Electroputere avea datorii de peste 900 de miliarde de lei și în jur de 3000 de angajați. Singura dintre cele 64 de societăți înscrise în Programul PSAL 1 care mai are capital majoritar de stat, Electroputere a fost scoasă pentru a șasea oară la privatizare. Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului analizează în prezent ofertele primite de la două consorții autohtone, formate din SC Someș SA Dej și SC Contactoare SA Buzău, pe de o parte, și SC Cuprom SA București, SC Amteck Investiții SRL București și o persoană fizică - Gheorghe Nițu, pe de altă parte. Ca idee generală, în 2004 Electroputere a realizat o cifră de afaceri de 1729,9 miliarde lei, a avut pierderi de 131,628 miliarde lei, în condițiile în care în 2002 a avut o cifră de afaceri de 1819,619 miliarde lei și pierderi de 81 miliarde lei.

 

Avioane de... stat

 

Singura fabrică de avioane militare din România, SC Avioane Craiova SA, a rămas nu de mult fără 40 la sută din active și terenuri, adică ceva mai bine de 10 hectare, care au trecut la Consiliul Județean Dolj, pentru înființarea unui parc industrial, iar fabrica beneficiază de ștergerea unei părți din datoriile către stat. Neoficial, se vorbește de aproximativ 240 de miliarde de lei. Avioane Craiova SA a fost divizată parțial de Guvern, la inițiativa Ministerului Economiei și Comerțului, care deține peste 90 la sută din acțiunile firmei, pentru a beneficia de prevederile legale privind stingerea obligațiilor bugetare ale agenților economici din industria de apărare din patrimoniul cărora se constituie parcuri industriale, iar personalul necesar în vederea funcționării societății care va administra parcul industrial va fi preluat, cu prioritate, tot de aici. Avioane Craiova a reușit să vândă anul trecut, după șapte ani fără comenzi, patru aparate "Șoim" către Ministerul Apărării Naționale. În 2004, în scripte se mai aflau 700 de angajați, din cei 4700 în 1990.

 

Între Petrom și OMV

 

Construit între anii 1961-1985, actualul combinat petrochimic Doljchim a devenit parte a Petrom începând cu iulie 1999, iar Petrom a ajuns parte a OMV din 2004. Întreprindere complexă producătoare de îngrășăminte chimice, metanol, produse organice de sinteză și catalizatori, Doljchim a fost parcă dintotdeauna o prezență economică discretă, dar sigură. Chiar dacă și aici, ca mai peste tot, numărul de locuri de muncă a avut același trend descendent de acum clasic pentru perioada tranziției de pe meleagurile unde meandrele concretului se împletesc armonios cu sinergia faptelor.

 

MAT la Alexandria

 

Dacă în 1974, primul tip de tractor oltenesc a ieșit în lume mai timid, dar voinic și plin de sine, 30 de ani mai târziu o firmă teleormăneană, Autocora, a cumpăratfabrica și așa a ajuns MAT să fie în cele din urmă considerată o privatizare de succes, după un deceniu și ceva de bâlbâieli și bâjbâieli macro și micro-economice, vreme în care din cei 5050 de angajați existenți în 1989, peste doar trei cincinale au rămas de zece ori mai puțin. Noul patron, inginerul Dinu Dănel, cel care a intrat în lumea afacerilor în 1992 în orașul Alexandria, s-a arătat încântat de achiziție și încrezător în profiturile care se anunță, în condițiile în care "în România, există peste nouă milioane de hectare de pământ care trebuie lucrate cu simț de răspundere"...

 

O poveste de... succes

 

Revoluția l-a prins pe Constantin Popeci în fotoliul de director general al IUG, fondată în 1975.Schimbat în 1990, milionarul în dolari s-a întors după 12 ani ca proprietar. "Când i-am spus soției, ea a reacționat dur: «Eu am plecat. Gata, divorțez!»Am început să râd. Am cumpărat uzina la 57 de ani. Mi-e drag să fac industrie, dar a fost o chestiune de orgoliu" - declara patronul de acum, originar din Bumbești-Jiu, care a plecat din fabrică și s-a apucat de strungărie. Încet-încet, "Grupul" Popeci a ajuns să bată la licitații firme de stat cu prețuri duble și să aibă o cifră de afaceri de sute de miliarde lei.

În loc de morală

Într-un fel, orice explicație în plus ar fi de prisos despre mărirea și decăderea industriei oltene. Un sindicalist de la Avioanele craiovene declara: "La un moment dat, am avut vreo 16 directori la 1600 de angajați. Din câte am auzit noi de la soțiile unora dintre ei care lucrau cu noi în secții, directorii aveau salarii de aproximativ 90 de milioane de lei. Aveau contabilă separată și li se calculau drepturile bănești în cel mai deplin secret." Ar mai fi altceva de spus?...

 

Craiova, 2005, ora 6.45

 

E o liniște aproape mormântală. Abia se mai aude câte un Tico, Matiz sau Dacia care demarează în trombă. Haitele de câini latră alarmant, deranjate de vreun trecător mai matinal care se îndreaptă spre locul de muncă încă nerestructurat. Este norocos, fiindcă îl cunoaște pe vărul care este vecin cu fratele mamei nepotului patronului. Sau muncește de dimineața până seara pentru un salariu de mizerie la un patron care nu plătește dările la stat. Dar are doi copii, o nevastă șomeră și datorii de milioane la întreținere...

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 23

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: