Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Mic îndreptar de integrare europeană

George ANGLIȚOIU

Din păcate, procesul de integrare a României în Uniunea Europeană nu înseamnă încă și o transformare radicală a clasei politice românești, expertiza demnitarilor mioritici în chestiunea comunitară nedepășind stadiul oratoriei de diletant a lui Cațavencu și practica neghioabă a "calificării la locul de muncă". Faptul că domniile lor își permit să facă de râs această țară pe plan internațional prin ignoranța și prestația lor de doi lei nu trebuie să mai fie tolerat, ci atârnat pe gardul prostiei politice.



Consiliul European - întâlnirea șefilor de stat și/sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene, la care participă și președintele Comisiei Europene. Se reunește de cel puțin două ori pe an, sub conducerea șefului de stat și/sau guvern al țării care deține președinția rotativă semestrială a Consiliului de miniștri. Funcția sa principală este de a oferi Uniunii Europene impulsul strategic prin formularea principiilor și a recomandărilor politice generale. A fost instituit în decembrie 1974, la inițiativa președintelui francez Valéry Giscard d'Estaing, pentru înlăturarea blocajului decizional comunitar.

 

Consiliul de Miniștri (cunoscut și sub denumirea de Consiliul Uniunii Europene) - instituția UE cu cea mai mare putere de decizie, compusă din miniștrii de resort (afaceri externe, economie și finanțe, transport, agricultură etc.). Fiecare stat membru deține prin rotație președinția Consiliului de miniștri pentru o perioadă de șase luni. Proiectul de Tratat Constituțional prevede instituirea unei președinții fixe cu un mandat de doi ani și jumătate și a funcției de ministru de externe al UE, care să cumuleze actualele poziții de înalt reprezentant în materie PESC (Politică externă și de securitate comună) și de comisar pentru relații externe (aria comercială).

 

Comisia Europeană - instituția responsabilă de reprezentarea intereselor Uniunii independent de politica statelor membre. Ca motor al integrării europene, Comisia are numeroase prerogative și arii de responsabilitate: dreptul de inițiativă legislativă, rol executiv, funcția de reprezentare externă a Uniunii și de negociere a acordurilor internaționale în numele acesteia. În calitate de "gardian al tratatelor", Comisia monitorizează aplicarea corectă a prevederilor tratatelor și ale deciziilor luate de instituțiile Uniunii. Având un mandat de 5 ani și numărând la acest moment 25 de comisari cu domenii distincte de competență, Comisia este independentă de guvernele statelor membre, acționând în baza principiului responsabilității colective.

Consiliul Europei - organizație internațională cu sediul la Strasbourg fondată în anul 1949 cu scopul promovării unei mai mari unități între statele europene membre în vederea protejării și promovării idealurilor și principiilor democratice care constituie tradiția lor politică comună. Consiliul urmărește respectarea drepturilor și libertăților individuale fundamentale și încurajează acțiunea comună în sfera administrativă, juridică, științifică, culturală, socială și economică. Organele sale sunt Comitetul de Miniștri, Adunarea Parlamentară Consultativă și Secretariatul. Numără la acest moment 45 de state membre, România fiind membră a acestei organizații din anul 1993.

 

Parlamentul European - instituția UE care reprezintă popoarele statelor membre. Creat în anul 1951 de Tratatul CECO de la Paris sub denumirea de Adunare Comună, va deveni o adunare unică pentru cele trei comunități europene o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Roma (1958). Dacă inițial rolul său era unul pur consultativ, funcțiile sale au crescut o dată cu adâncirea procesului de integrare europeană: putere legislativă, bugetară și pe cea de control al activității Comisiei. Din anul 1979, Parlamentul European a fost ales pe baza votului universal, principalele grupuri politice fiind cele ale popularilor (creștin-democrați), socialiștilor, liberal-democraților, respectiv ecologiștilor. Următoarele alegeri europene vor avea loc în iunie 2009.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 23

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: