Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Adâncirea "faliilor" în Irak

Virginia MIRCEA

În general, votul a dezvăluit și a accentuat faliile etnice și religioase din societatea irakiană. În același timp, încurajat de mandatul popular, noul guvern pare stabilit pe un curs de coliziune cu ocupanții americani, în ceea ce privește prezența trupelor străine în Irak.



Prezența masivă la vot în zonele cu majoritate șiită, și chiar mai accentuată în regiunea Kurdistan, a făcut ca alianțele dominate de șiiți și kurzi să domine rezultatele alegerilor. Datorită boicotului sunniților, singura listă dominată de sunniți a reușit să obțină doar 5,11% din locurile pe care ar fi putut să le câștige comunitatea sunnită.

În general, votul a dezvăluit și a accentuat faliile etnice și religioase din societatea irakiană. În același timp, încurajat de mandatul popular, noul guvern pare stabilit pe un curs de coliziune cu ocupanții americani, în ceea ce privește prezența trupelor străine în Irak.

 

Cele trei comunități importante își creionează propriul scenariu

 

Fiecare din cele trei comunități importante a ajuns să-și creioneze propriul scenariu pentru epoca post-Saddam. Deposedați de puterea pe care au deținut-o o perioadă atât de lungă, dar fără a se resemna cu această idee, încă, liderii sunniți sunt deocamdată dezorganizați, concentrându-se doar asupra modalităților de a-i alunga pe americani din țară. Pentru minoritatea kurdă, separată din punct de vedere lingvistic și religios de arabi, Irakul post-Saddam oferă promisiunea unui Kurdistan suveran cu capitala în Kirkuk-ul bogat în petrol.

Mânați de un naționalism etnic, kurzii i-au depășit pe șiiți în entuziasmul electoral. Prezența la vot de peste 90% în cele trei provincii dominate de kurzi, ca și în cele cu populație mixtă - Nineveh (cu capitala la Mosul) și Tamim (cu capitala la Kirkuk) a sporit puterea de negociere a liderilor kurzi. Alianța pentru Kurdistan a câștigat încă 25 de locuri de la arabii sunniți. Aceasta a mărit tensiunile dintre cele două comunități, în special în Kirkuk și Mosul, cel de-al doilea oraș ca mărime în Irak.

Pentru majoritatea șiită îndelung oprimată, căderea regimului lui Saddam a oferit pentru prima dată posibilitatea instaurării unui guvern ales de popor și condus de șiiți. Nu este deci de mirare că marele ayatollah Ali Sistani a declarat votul o datorie religioasă pentru credincioși. Acceptând fără comentarii fatwa (decret religios) lui Sistani, musulmanii șiiți s-au aliniat în fața secțiilor de vot pe 30 ianuarie. Sprijinul acordat Alianței Unite Irakiene (UIA) inspirată de Sistani a promovat manifestul în 22 de puncte al Alianței, în care cerința privind "planul de retragere a forțelor multinaționale din Irak" ocupă unul din primele locuri.

Acest obiectiv al șiiților este la fel de popular și printre sunniți, de la moderați și până la insurgenți. Depinde doar de liderii comunității șiite, mai bine organizată, să identifice modurile de a pune capăt înstrăinării pe care o percep majoritatea sunniților.

După alegerea unui Consiliu Prezidențial - președintele și doi vicepreședinți -de către Adunarea Națională, acesta va alege un prim-ministru executiv și un guvern. Un guvern majoritar șiit este împuternicit să inițieze negocieri imediate cu administrația Bush, privind modalitățile în care trupele americane și ale aliaților se vor retrage din Irak.

Dar ele nu vor ajunge prea departe. "Nu vom stabili un program artificial de părăsire a Irakului, deoarece ar încuraja teroriștii și i-ar face să creadă că ne pot da afară", a declarat președintele Bush în discursul său despre starea națiunii pe 2 februarie. "Suntem în Irak pentru a realiza un obiectiv: o țară- democratică, reprezentativă pentru toți cetățenii săi, având relații de pace cu toți vecinii săi și capabilă să se apere singură." Nu se oferă premii pentru cine ghicește cât timp va dura atingerea acestor obiective ambițioase stabilite de Bush.

Așadar, sunt mari șanse de izbucnire a unei crize în Bagdad îndată după învestirea noului guvern.

În afară de administrarea Irakului, noul guvern va fi însărcinat cu supervizarea elaborării constituției definitive a țării de către Adunarea Națională. Cei responsabili în acest sens vor avea două probleme importante: definirea relațiilor dintre stat și biserică și a gradului de autonomie care li se va acorda kurzilor (ca să nu mai vorbim de limitele regiunii în care se va exercita această autonomie).

 

Rolul Islamului

 

În urmă cu un an, atunci când s-a elaborat constituția interimară de către Consiliul de Guvernare Irakian (IGC) sub supravegherea lui Paul Bremer, șeful Autorității Provizorii (CPA), problema relației dintre Islam și stat s-a dovedit delicată. Atunci când președintele IGC, Muhsin Abdul Hamid, a propus instituirea Shariei ca "bază fundamentală" legislativă în constituția interimară, Bremer a amenințat cu respingerea documentului. (Sharia este un compendiu de prevederi preluate din Coran și Hadith, Faptele și Spusele Profetului Mohamed.) Până la urmă, membrii IGC au ajuns la un compromis, definind Sharia ca "o sursă principală" a legislației irakiene.

În urma alegerilor recente, liderii religioși șiiți au formulat o cerere. Pe 6 februarie, un purtător de cuvânt al marelui ayatollah Mohamed Ishaq al Fayad a spus: "Toți ulema (clericii) și marja (liderii religioși) și majoritatea poporului irakian doresc ca Adunarea Națională să stabilească Islamul ca (unic) izvor al legislației în constituția definitivă și să respingă orice lege care vine în contradicție cu Islamul." Sistani a susținut afirmația. O săptămână mai târziu, Hussein Shahristani, unul dintreliderii UIA, câștigătoare a 51% din locurile din Adunarea Națională, a reiterat cererea.

În vreme ce majoritatea covârșitoare a șiiților sunt în favoarea specificării Sharia ca unică sursă a legislației, liderii kurzi nu sunt la fel de dornici. Iar americanii sunt categoric împotrivă. Dar o astfel de prevedere în constituție ar putea reprezenta un mijloc eficient de conciliere cu militanții sunniți, care vor ca "stindardul Islamului să fluture în Irak."

Cea de-a doua mare problemă se referă la cererea kurzilor ca granițele actuale ale Regiunii Autonome Kurdistan (KAR), alcătuită din trei provincii și formată în timpul regimului Baath în 1974,să fie lărgite, pentru a include și provincia Tamim, bogată în petrol. Faptul că Alianța pentru Kurdistan a obținut 48% din voturi (datorită boicotării alegerilor de majoritatea arabilor sunniți și de mulți dintre turkmenii sunniți) în alegerile organizate simultan pentru Consiliul Provincial al regiunii i-a încurajat și mai mult pe liderii kurzi.

O opoziție vehementă împotriva oricărei extinderi a KAR va fi însă exprimată nu doar de arabii și turkmenii din Irak, ci și de Turcia. Aceasta din urmă se teme că veniturile aduse de petrolul Tamimului va stimula economia KAR și va deschide calea pentru declararea independenței Kurdistanului. Ceea ce i-ar putea inspira pe kurzii turci din sud-estul Turciei să-și reia lupta armată pentru independență.

Dar, amețiți de succesul electoral, liderii kurzilor irakieni nu acordă atenție nici preocupărilor Turciei, nici temerilor vecinilor lor arabi și turkmeni din Irak. Așadar, problemele continuă să fiarbă în Irak, pe liniile de diviziune etnică dintre kurzi, arabi și turkmeni, și amenință să se extindă și în învecinata Turcie. Cu alte cuvinte, mult-lăudatul punct de cotitură al președintelui american - alegerile - ar putea să atragă după sine chiar mai multe probleme decât cele existente până atunci.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 23

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: