Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Orientul Mijlociu înainte și după Arafat (II)

Roxana IONICI

După haosul generat de moartea liderului palestinian, Yasser Arafat, victoria lui Mahmud Abbas în alegerile din9 ianuarie, în urma cărora a devenit președintele Autorității Palestiniene, a fost privită de comunitatea internațională ca un nou început în relansarea negocierilor de pace cu Israelul.



Continuare din numărul precedent

 

Abbas, în vârstă de 69 de ani, reprezentant al principalei mișcări politice palestiniene, Al Fatah, și cea mai importantă componentă a Organizației pentru Eliberarea Palestinei, este considerat un politician moderat, care dorește ca palestinienii să renunțe la revolta armată. Pentru mulți palestinieni, Abu Mazen, cum îl numesc ei, este un conducător mult prea moderat și pragmatic. El este însă și cel care se bucură de sprijinul comunității internaționale, fapt pentru care, pentru tot atât de mulți palestinieni - epuizați după patru ani de revoltă - constituie o barcă de salvare. În primul discurs de după alegeri, susținut în fața simpatizanților săi, la Ramallah, în Cisiordania, Abbas a dedicat victoria sa defunctului predecesor, Yasser Arafat, și tuturor palestinienilor. "Cel mai mare Jihad se află în fața noastră", a adăugat noul lider al Autorității Palestiniene, făcând aluzie la principalele sale obiective. Mahmud Abbas s-a angajat să ajungă la pace cu Israelul, dar și să lupte împotriva corupției endemice manifestate în cadrul aparatului de conducere palestinian, până acum destul de fragil, să întărească Autoritatea Palestiniană, slăbită de cea de-a doua Intifada lansată în septembrie 2000 și, în ultimii ani, chiar de politica lui Yasser Arafat, criticată atât de Ierusalim, cât și de Washington - principalul mediator în conflictul israeliano-palestinian. Abbas a anunțat că este pregătit să reia convorbirile de pace cu Israelul, conform Foii de Parcurs - planul internațional de pace privind Orientul Mijlociu.

După desemnarea lui Abbas pe cea mai înaltă poziție din teritoriile palestiniene, reacțiile venite din partea Israelului și a Statelor Unite au fost destul de favorabile.

În Israel, opțiunea electoratului palestinian a fost primită cu un optimism moderat. Spre deosebire de atitudinea pe care o aveau față de Yasser Arafat, autoritățile de la Ierusalim îl consideră pe Abbas un interlocutor valabil, dar cer încetarea atacurilor teroriste înainte de lansarea negocierilor în vederea creării unui stat palestinian. Cu un nou cabinet de uniune națională, care include Partidul Muncii, de centru-stânga, premierul Ariel Sharon, reprezentantul Blocului Likud - dreapta naționalistă -, dispune, pentru prima oară în ultimele șase luni, de o majoritate parlamentară capabilă să-i susțină planul de dezangajare, care vizează, în esență, evacuarea tuturor celor 21 de implantări din Fâșia Gaza și a patru izolate din Cisiordania. Astfel, liderul Partidului Muncii, Shimon Peres, este de părere că alegerea lui Mahmud Abbas la președinția Autorității Palestiniene marchează începutul unor noi procese alături de un partener intransigent, experimentat și moderat. Pe de altă parte, principalul negociator palestinian, Saeb Erekat, și ministrul de externe, Nabil Shaath, și-au exprimat speranța că noul lider palestinian va primi din partea lui Ariel Sharon invitația de a colabora la realizarea planului israelian unic privindretragerea totală din Fâșia Gaza și parțială din Cisiordania.

La Washington, alegerea lui Mahmud Abbas a fost recepționată cu mai mult optimism. Președintele american, George W. Bush, a declarat că schimbarea din teritoriile palestiniene constituie o etapă esențială către obiectivul principal: crearea unui stat palestinian. Liderul de la Casa Albă a promis susținerea lui Mahmud Abbas în relansarea eforturilor de pace cu Israelul și, totodată, a cerut celor două părți aflate în conflict să ia măsuri concrete în vederea reducerii tensiunilor și crearea unui climat optim pentru instaurarea unui stat palestinian independent. Confirmând aprecierea că opțiunea electoratului palestinian impune o cotitură a politicii Statelor Unite în problema Orientului Mijlociu, George W. Bush i-a adresat lui Mahmud Abbas invitația de a efectua o vizită la Washington.

Pe de altă parte, potrivit unor surse din Congresul american, Administrația Bush intenționează să sporească în acest an ajutorul pentru palestinieni la 200 de milioane de dolari, practic o dublare a susținerii financiare americane.

Dincolo de aceste declarații relativ optimiste, aprecierile unor politicieni străini și analiști politici sunt atenuate de întrebările legate de poziția militanților palestinieni, care resping apelurile la armistițiu cu Israelul, fapt care ar crea o slabă marjă de manevră în principalele dosare israeliano-palestiniene.

La Ramallah, mai multe voci consideră că vor fi necesare cel puțin șase luni pentru ca palestinienii să perceapă o schimbare. Pe plan local, analiștii sunt de părere că problemele cele mai importante, cum ar fi colectarea armelor și eventuala dizolvare a milițiilor, nu pot fi rezolvate decât după alegerile parlamentare, stabilite pe 17 iulie.Între prioritățile lui Abbas se află și intenția de a reduce numărul serviciilor de securitate de la 11 la trei, pentru că numărul mare al acestora a fost o sursă de ineficiență și corupție. Imediat după învestirea sa în funcție, noul lider al Autorității Palestiniene a avut mai multe întâlniri cu grupărilearmate, inclusiv cu Hamas, și a dat asigurări că este în măsură să ajungă la un acord de încetare a operațiunilor armate ale acestora în Israel. Abbas a declarat de mai multe ori că este partizan al dialogului cu aceste formațiuni, însă, până la parafarea unui acord concret mai este cale lungă, deoarece, după cum s-a văzut, în teren situația rămâne neschimbată. Grupările armate palestiniene l-au sfidat pe Abbas, lansând o operațiune sângeroasă în Fâșia Gaza. Atacul, comis de trei militanți palestinieni, a avut loc la punctul de trecere Karni, situat între Israel șiFâșia Gaza, și s-a soldat cu șase morți înrândul civililor israelieni. Operațiunea, revendicată de trei grupări armate palestiniene, a fost primul atac după alegerea lui Mahmud Abbas la conducerea Autorității Palestiniene și a vizat un terminal de mărfuri. Imediat după acțiunea armată, mișcările radicale palestiniene au anunțat că nu vor accepta dezarmarea înainte ca ocupația israeliană să se încheie, însă nu au respins posibilitatea unor discuții pe această temă cu președintele Autorității Palestiniene.

Experții consideră însă că atacul nu va împiedica Israelul să se retragă din Fâșia Gaza, începând din iunie, conform planului primului ministru Ariel Sharon, dar va complica eforturile de coordonare între Israel și palestinieni, deoarece există șanse ca această operațiune să genereze o nouă escaladare a violențelor.

Pentru a răspunde cererii Israelului de a lansa imediat o acțiune împotriva grupărilor teroriste, liderul Autorității Palestiniene s-a deplasat în Gaza, unde a reluat discuțiile cu responsabili ai mișcărilor radicale Hamas și Jihadul Islamic, pentru a-i convinge să renunțe la violențe.

Abbas s-a întâlnit mai întâi cu responsabili ai grupării Jihadul islamic. Ulterior, a discutat și cu reprezentanți ai Hamas. După șase zile de discuții cu Hamas și cu alte organizații radicale, fără să se ajungă la un acord de încetare a violențelor, Mahmud Abbas a revenit în Cisiordania. La sosirea în Gaza, Abbas afirmase că nu va pleca înapoi fără să obțină acest acord. Totuși, el a părăsit Gaza fără să anunțe oficial încheierea acordului, chiar dacă a exprimat un anumit optimism. El a afirmat ca dialogul a făcut progrese semnificative și este de părere că se va putea ajunge foarte rapid la un acord asupra încetării focului. Abbas a calificat divergențele cu diferitele grupări armate ca ''minime'' și a subliniat că Hamas și Jihadul islamic au confirmat apropierea punctelor lor de vedere cu cel al AutoritățiiPalestiniene.

Reacția Israelului nu a întârziat să apară. La rândul său, premierulAriel Sharon a declarat că au trecut câteva zile liniștite, exprimându-și speranța că acestea reprezintă începutul unei adevărate schimbări. Cu toate acestea, el a avertizat că armata israeliană va riposta dur în cazul reluării atacurilor palestiniene.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 22

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: