Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Croația: Drumul spre UE, amenințat de mișcările de extremă dreapta

Drago HEDL

Mai multe incidente recente riscă să pună în pericol eforturile Croației de a se apropia de îndeplinirea standardelor aderării la Uniunea Europeană.



De la începutul acestui an, numărul incidentelor în care au fost implicate elemente ale mișcărilor extremiste de dreapta a crescut îngrijorător în Croația. Pe 9 ianuarie, un grup neidentificat de persoane a ridicat în satul Solin, din apropiere de Split, un monument în memoria lui Jure Francetic și Mile Budak, foști lideri ai mișcării ustașe, de factură fascistă, care a obținut puterea în 1941. Cei doi au fost implicați în acele vremuri în uciderea a zeci de mii de sârbi, evrei și țigani.

Doar câteva zile mai devreme, un poster imens al generalului Ante Gotovina (suspectat de crime de război în timpul conflictului iugoslav din anii '90) a fost afișat în Kastel Stari, un mic port pe coasta dalmată.

Tot atunci, persoane necunoscute au distrus statuia liderului comunist Iosif Broz Tito, chiar în localitatea sa natală, Kumrovec, într-un gest interpretat de autoritățile croate ca un act de "vandalism politic și cultural".

Analiștii consideră că toate aceste acțiuni au fost organizate de extremiști de dreapta pentru a-l "pedepsi" astfel pe premierul Ivo Sanader pentru ceea ce ei numesc "actul de trădare" în urma îndepărtării statuilor lui Francetic și Budak.

Pe 17 martie, Croația urmează să înceapă oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar experții locali apreciază că decizia de a îndepărta statuile celor doi lideri ustași este legată de intenția guvernului de centru-dreapta de la Zagreb de a arăta că se opune oricărei afișări publice a unor însemne sau simboluri fasciste.

Dar măsurile nu s-au oprit aici. Cu puțin timp înainte de Crăciun, autoritățile croate au decis să îndepărteze și un imens portret al generalului Gotovina, care se află în centrul orașului Zadar încă din 2001, când Tribunalul Internațional pentru Crime de Război din fosta Iugoslavie a emis un act de inculpare a fostului demnitar.

Surse ale poliției au declarat pentru IWPR că portretul a fost dat jos în timpul nopții pentru a se evita astfel orice ciocnire cu numeroșii susținători ai generalului.

Chestiunea cooperării cu Tribunalul de la Haga - element-cheie în ceea ce privește aderarea Croației la UE - este una destul de complicată pentru guvernul de la Zagreb, care este prins la mijloc între cerințele Uniunii și presiunea internă, venită din partea elementelor naționaliste, dar și a publicului larg, ce vede în inculpați doar "eroii unui război" legitim, purtat pentru apărarea ființei naționale.

Analistul politic Davor Gjenero crede că recentele manifestări ale extremei drepte arată gradul de nemulțumire a acestei mișcări față de politica lui Sanader de a condamna excesele ustașilor, dar și de a coopera cu Tribunalul de la Haga. "Pe de altă parte, mesajul lor este unul direcționat și spre Bruxelles", spune Gjenero.

Pentru Sanader, obiectivul aderării la UE și implicitele beneficii economice legate de acesta sunt mai importante chiar decât riscul de a ajunge la un conflict cu o parte, mai naționalistă, din partidul care-l susține, Uniunea Democrată Croată (HDZ).

Un oficial al acestei formațiuni, vorbind sub protecția anonimatului, a spus: "Oponenții lui Sanader, dintre care foarte mulți sunt simpatizanți ai extremei drepte, îl critică pentru faptul că ar fi prea îngăduitor cu solicitările UE și că astfel ar ignora interesul național".

Presa a relatat și despre faptul că autoritățile au permis o demonstrație pro-ustașă în luna decembrie în Zadar tocmai pentru a nu crea tensiuni suplimentare între prooccidentali și ultranaționaliști. La acel marș, veterani din cel de-al doilea război mondial au arborat portrete ale fostului lider fascist Ante Pavelic. O cu totul altă atitudine a fost adoptată când, recent, un grup de studenți de origine sârbă a afișat public portretul liderului cetnic Draza Mihajlovic, sârb naționalist care a luptat contra naziștilor și a aliaților lor. Doi tineri au fost condamnați la închisoare pentru 5 și, respectiv, 15 zile.

Analiștii cred că, în ciuda publicității de care au avut parte în ultima vreme, mișcările de extremă dreapta încă nu sunt capabile să atragă un electorat numeros. La alegerile prezidențiale desfășurate chiar la începutul lunii ianuarie, doi candidați cu un mesaj antieuropean și împotriva Tribunalului de la Haga nu au obținut mai mult de două procente fiecare. Unul dintre aceștia, Ivic Pasalic, fost consilier al președintelui naționalist Franjo Tudjman și care acum conduce minusculul partid Blocul Croat, a declarat pentru IWPR că formațiunea sa, ca de fapt toate mișcările de dreapta, nu au nimic de-a face cu vandalismul. "Toate incidentele au fost organizate de provocatori, de oameni care au aparținut fostelor servicii secrete iugoslave și care acum încearcă să ne creeze o imagine de antieuropeni", a spus Pasalic.

Există însă și alte opinii. Andjelko Milardovic, directorul Centrului de Cercetări Politice din Zagreb, consideră că este totuși vorba de "un conflict între două concepte, cel proeuropean al guvernului Sanader și cel care se opune acestuia, format din mișcări populare de extremă dreapta". "O tendință asemănătoare s-a înregistrat și în alte țări în tranziție, ca Slovacia, numai că în Croația cunoaște o formă mai radicală", a spus Milardovic care în plus crede că totuși dreapta radicală nu are viitor politic. "Faptul că mai bine de jumătate din populația Croației sprijină integrarea țării în Uniunea Europeană arată că naționaliștii radicali nu vor putea să împiedice acest lucru".

Articol realizat pentru IWPR

Publicat în : Politica externa  de la numărul 22

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: