Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Rusia și adierile "vântului de la Răsărit"

Laurențiu CONSTANTINIU

E de ajuns să "aruncăm" o privire asupra Chinei, această țară enormă, și ne vom convinge că poporul chinez și elita sa politică și economică culeg acum roadele reformelor lansate, cu mai bine de 20 de ani în urmă, de Deng Xiaoping: bulevardele largi, pe care trec în viteză ultimele modele de mașini europene și japoneze, sunt mărginite de construcții îndrăznețe - prin arhitectură și dimensiuni - din beton și sticlă, care rivalizează cu cele din Singapore și Hong-Kong. Bicicletele și ricșele - mijloace de transport tradiționale în trecut - au ajuns acum obiecte exotice, care dau culoare unei țări aflate într-un plin take-off economic. De asemenea, tunicile à la Mao sunt și ele de domeniul trecutului, iar reclamele în limba engleză și restaurantele de tip McDonald's au devenit prezențe obișnuite, despre care nici nu putea fi vorba cu 30 de ani în urmă. Din acest unghi de vedere, nu e nici o deosebire între chinezi și cei din lumea "nechineză". Singura: modul chinezilor de a socoti banii și calitățile lor de negustori.



Să învățăm din experiența chineză

 

Adjunctul președintelului Băncii Centrale Ruse, Viktor Melnikov, declara că "suntem, pur și simplu, condamnați la cea mai strânsă colaborare cu China în toate domeniile de importanță vitală". De aceea, Rusia privește pe mai dinamicul său vecin de la sud cu încântare și precauție. Încântare față de reușita modelului de capitalism chinez, și nu puține sunt vocile de pe eșichierul politic rus care susțin că modelul propus de "frații chinezi" este cel mai potrivit pentru Rusia și realitățile sale interne. Precauție pentru că presiunea demografică și economică exercitată de China la granița sudică a Rusiei este foarte mare. Îngrijorarea politicienilor ruși este, oarecum, de înțeles dacă ținem cont că zonele de dincolo de Urali (și avem în vedere aici Siberia) sunt slab populate și puțin dezvoltate economic, ele devenind foarte atractive și permisive, totodată, pentru o țară cu o dinamică demografică și economică ridicată. Chiar dacă economia Rusiei va funcționa la parametrii doriți și stabiliți de președintele Putin, tot nu vor putea fi atinse performanțele Chinei. "În ultimii 20 de ani, China a depășit în multe privințe Rusia - susține directorul adjunct al Institutului pentru Orientul Îndepărtat al Academiei Ruse de Științe, Andrei Ostrovski. Dacă în 1989, PIB-ul Chinei reprezenta 60% dinindicatorii URSS, în 2003 raportul s-a inversat și cu fiecare an care trece distanța dintre cele două țări în materie economică se mărește, aceasta, evident, în detrimentul Rusiei. O explicație ar fi că reformele care i-au conferit economiei chineze un caracter de piață au fost mult mai consecvente și mai chibzuite decât cele din Rusia. De exemplu, reforma sistemului de proprietate a fost realizată sub deviza "Nu în locul, ci laolată", așadar, China nu a privatizat în masă toate întreprinderile, proprietatea privată coexistând cu cea de stat (prezentă, în special, în domeniile strategice). Chiar și în aceste sfere de activitate prezența capitalului privat a fost activ încurajată. Numai în 2004, au fost înregistrate 500 de unități de producție cu capital străin, a căror cifră de afaceri se ridică la 0,5 trilioane de dolari. O a doua explicație este că în China încă se menține un control riguros al statului asupra întreprinderilor cu capital străin. În fine, în China liberalizarea prețurilor s-a făcut treptat, în țară existând trei feluri de prețuri pentru diferite mărfuri și servicii: prețuri fixe de stat, prețuri libere și prețuri fluctuante. Din acest motiv, chiar în cele mai dificile momente, inflația în China nu a depășit 20% pe an, în timp ce în Rusia, în 1992, era de 200%.

Schimbul comercial cu Rusia a crescut în ultimii ani cu 20%, atingând anul trecut cifra de 20 miliarde de dolari. Boris Titov, președintele Consiliului de afaceri ruso-chinez, declara, la sfârșitul anului trecut, că relațiile politice dintre cele două țări sunt mult mai dezvoltate decât cele economice, mai ales dacă ele sunt analizate prin comparație cu relațiile economice pe care le are China cu Japonia, SUA sau UE. Cu fiecare dintre acești coloși economici, China are schimburi comerciale în valoare de 100 miliarde de dolari anual. Nivelul scăzut al balanței comerciale ruso-chineze se datorează, în special, lipsei unor proiecte comune de investiții. China, care în ultimii 15 ani a depășit cu mult Rusia din punctul de vedere al creșterii economice, este interesată, mai ales, de cooperarea în domeniul construcției de avioane, cercetării cosmice, construcțiilor de mașini și energiei electrice. În ceea ce privește Rusia, structura exportului său către RP Chineză are la bază, cu precădere, materiile prime.

 

Condamnați la colaborarea cu China

 

În ceea ce privește atragerea investițiilor străine, politica promovată de China a fost mult mai înțeleaptă: scutirea de impozite pe o perioadă de câțiva ani a întreprinderilor cu capital străin, crearea de zone speciale etc. Urmarea a fost că, în ceea ce privește investițiile de capital, China a depășit Rusia de 25 de ori. A mai face ceva pentru a-și ajunge din urmă vecinul este pentru Rusia foarte greu, iar în unele domenii, prea târziu. Spre deosebire de reformatorii chinezi, se pare că cei ruși au avut ca obiectiv principal nu atât crearea unei economii de piață viabile, cât să facă imposibilă o "reîntoarcere" a Rusiei din drumul său spre capitalism. Mai mult, este de domeniul evidenței că secolul al XXI-lea va fi secolul Chinei, iar Rusiei îi va fi destul de greu să "coabiteze" cu mai numerosul său vecin cu un ritm de dezvoltare foarte rapid.

Deocamdată, mediile de afaceri rusești se arată a fi destul de optimiste, în pofida realității existente. China, pe lângă țara cu cel mai ridicat ritm de creștere economică, este cea mai atractivă piață pentru țiței și produsele sale derivate și a doua piață de desfacere - după India - pentru industria de armament rusă. "Chinezii sunt interesați în cooperarea pe proiecte mari strategice și propun Rusiei să-și sporească exportul de mașini și utilaje", afirmă Boris Titov. "La rândul lor - a continuat el - ei ne propun livrarea de tehnică agricolă, care este unică în felul ei, din punctul de vedere al raportului preț/calitate. În special, partea chineză a propus Rusiei crearea unei întreprinderi pentru producerea de avioane mediu curier, necesarul Chinei fiind de 1500 de aparate". Interesată fiind în obținerea independenței (până acum, erau importate avioane de tip Boeing), China a decis că este mai profitabil să-și dezvolte o industrie aeronautică proprie. Până când Rusia va oferi un răspuns privind cooperarea cu China în acest domeniu, conducerea de la Beijing a creat o întreprindere, împreună cu concernul brazilian Embraer, care fabrică avioane cu rază scurtă de acțiune și care au propulsoare cu elice.

Un alt domeniu de care China este interesată este cucerirea spațiului. Aici, fără sprijinul Rusiei, șansele de reușită sunt puțin probabile, dacă ținem cont că obiectivele liderilor chinezi sunt trimiterea unui cosmonaut chinez pe Lună. Și pentru Rusia o astfel de colaborare ar fi utilă. Iar vicepreședintele Băncii Centrale, Viktor Melnikov, afirmă că "noi (Rusia - n.n.) ar trebuie să ne opunem (din punct de vedere economic - n.n.) SUA și Europei, dacă ne-am uni forțele cu China". Însă o astfel de alianță e dificil de realizat pentru că, spune Melnikov, "dacă China în ultimii 20 de ani a demonstrat lumii capacitatea de a-și apăra interesele naționale, Rusia, dimpotrivă, a făcut dovada deplinei sale incapacități în această problemă. De aceea, relația economică cu China să nu se rezume pentru noi doar la exportul de creiere, de tehnologie și materii prime, cinovnicii ruși trebuie mai întâi să învețe de la colegii lor chinezi să-și apere interesele propriei țări".

 

Atu-ul chinez

 

Uitându-se cu un ochi la mai dinamicul său vecin și cu celălalt la ce se întâmplă dincolo de granițele sale de la vest și sud-est, Vladimir Putin a ajuns la concluzia că de la factorul chinez nu numai că se poate învăța, ci, mai ales, că el poate fi Rusiei de mare ajutor. În ultimele două luni, Vestul s-a concentrat foarte mult pe evenimentele din Ucraina, fapt care a sporit și mai mult angoasele rușilor legate de "încercuirea" țării lor. Din acest motiv, nu e nici o îndoială că liderul de la Kremlin va face totul pentru a avea o relație foarte bună cu China. Dacă Statele Unite, realmente, vor dori să izoleze Rusia și să-și extindă influența sa de la Atlantic până în Irak, via Caucaz, cartea chineză se va dovedi asul din mâneca președintelui Putin.

Ultimele demersuri ale liderului de la Kremlin vin să întărească opiniile noastre. Cu prilejul vizitei lui Vladimir Putin, din octombrie 2004, în China, s-a pus capăt, în sfârșit, vechiului diferend teritorial ruso-chinez. Cu acel prilej, a fost anunțată pentru a doua jumătate a anului viitor desfășurarea, pe teritoriul Chinei, de manevre militare comune, care, potrivit expertului german pe probleme rusești, Pavel Felgenhauer, reprezintă un "gest bine gândit, cu scopul de a demonstra Occidentului că Rusia poate avea și alți aliați". China reprezintă, așa cum am mai afirmat mai sus, de mulți ani, unul dintre cei mai importanți clienți în materie de armament ai Rusiei, valoarea tranzacțiilor în domeniu ridicându-se la peste 2 miliarde de dolari (2004), prognozele pentru anul acesta indicând o cifră de 5-6 miliarde de dolari.

Petrolul, unul din vectorii politicii externe ruse, este și el folosit pentru dezvoltarea și consolidarea relației cu China. Deși beneficiarul cel mai important al viitoarei magistrale petroliere - din Siberia de Est și până la Oceanul Atlantic - pentru care s-au "bătut" China și Japonia este cea din urmă, liderul de la Kremlin a decis să îndulcească amarul chinezilor, sporind exportul de petrol către China: de la 6 milioane (în 2004) la 10 milioane de tone (în 2005) și, respectiv, 15 milioane (în 2006). Mai mult, pe 30 decembrie 2004, prietenii chinezi au mai primit un "premiu de consolare": 20% din activele viitoarei companii petroliere de stat, care a achiziționat cea mai productivă unitate a fostului gigant petrolier YUKOS, Yuganskneftegaz, "pot fi vândute" - a afirmat ministrul Energiei, Viktor Hristenko, Companiei petroliere de stat chineze. Convorbirile pe această temă aproape că s-au sfârșit, ceea ce l-a făcut pe președintele Uniunii industriașilor și întreprinzătorilor ruși, Arkadi Volski, să afirme că "acum Moscova poate afirma și ea că importantă nu e culoarea pisicii, ci ca ea să prindă șoareci". După părerea noastră, în spatele acestui demers rus nu se află numai un act de oportunitate economică.

Președintele Putin a afirmat anul trecut, în mesajul său inaugural în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, rus că Rusia are în materie de politică externă două priorități: relația cu Occidentul și cea cu fostele republici sovietice. Dacă însă pe aceste două direcții vor apărea probleme, Rusia poate miza pe o relație solidă, în plan militar și economic, cu China, fapt care ar putea conferi politicii externe ruse o marjă mai largă de manevră. Iar aceasta ar putea fi o explicație a mâinii pe care Vladimir Putin a întins-o spre China.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 22

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: