Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

O nouă revoluție portocalie?

Anton COMĂNESCU

"România va răspunde întotdeauna prompt oricăror solicitări de sprijin din partea Republicii Moldova și ori de câte ori va fi nevoie", declara președintele Traian Băsescu la încheierea întâlnirii avute la Chișinău cu președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. La prima sa vizită oficială în afara țării, președintele României a lansat un mesaj pe cât de neașteptat, pe atât de important pentru orientarea viitoare a politicii noastre vizavi de Moldova.



Motto: "Comunismul înseamnă electrificarea plus puterea sovietelor."

V.I. Lenin

 

Moldova, de la Lenin la Uniunea Europeană

 

Vizita, cu o mare încărcătură simbolică, intervine într-un moment sensibil pentru politica zonei, în contextul unei tensionări a relațiilor dintre Rusia și statele ex-sovietice din vecinătatea Moldovei. După victoria lui Victor Iușcenko în Ucraina, ca urmare a eșecului Moscovei de a-și impune protejatul în cursa prezidențială, Rusia a făcut un pas înapoi și, mai mult decât atât, dă impresia că este dispusă la compromisuri. Dacă dăm crezare declarației președintelui Estoniei, Arnold Ruutel, care l-a vizitat recent pe președintele Putin, acesta din urmă a susținut că are în vedere anularea protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 la Moscova. Acest protocol definea împărțirea sferelor de influență între Rusia sovietică și Germania nazistă, în baza sa România primind ultimatumul prin care era forțată să cedeze nu numai străvechea provincie românească, dar și Bucovina de Nord.

Care ar putea fi deci consecințele acestor declarații și în general ale evoluțiilor din regiune? Un semnal încurajator, care arată că problemele nu sunt doar conjuncturale și că declarațiile nu s-au oprit la nivelul presei, este preocuparea arătată de oficialii europeni care au dezbătut îndelung situația din Moldova și din Transnistria în recenta reuniune a Comitetului de politică externă al Parlamentului European. Javier Solana, responsabilul cu politica externă a Uniunii, a pus accentul pe înnoirea relațiilor dintre Republica Moldova, România și Ucraina, care ar permite creșterea stabilității politice în zonă, o temă centrală pe agenda politicii externe a Uniunii.

 

Vântul schimbării

 

După alegerile din decembrie, vântul schimbării din Ucraina a ajuns la Bruxelles mult mai rapid decât era de așteptat. Victor Iușcenko, după ce a mers în solie de pace la Kremlin și s-a plecat în fața țarului Putin, s-a grăbit spre Bruxelles pentru a da de veste că se va întoarce de-acum înainte cu fața spre Europa. Oprindu-se mai întâi la Strasbourg, unde a ținut un discurs la Consiliul Europei, președintele ucrainean a declarat în termeni foarte tranșanți că obiectivul său strategic este integrarea în Uniunea Europeană. Așadar, eforturile diplomatice ale lui Iușcenko arată că nu avem de-a face doar cu ofrande aduse celor care l-au sprijinit în mod semnificativ - în special Javier Solana - prin medierea conflictului postelectoral, ci este vorba de o nouă orientare strategică a Ucrainei.

Parlamentul European a dat deja semne că este în favoarea unei demarări a discuțiilor cu Kievul în privința aderării, iar Comisia Europeană, deși mult mai reticentă, a propus un plan de acțiune în 10 puncte prin care să se dea un nou avânt relațiilor cu Ucraina. Planul menționat se referă deocamdată la aspecte comerciale, legate de regimul vizelor și de adaptarea legislației la standarde europene. Din punct de vedere politic însă, elementul cel mai interesant pentru România este accentul pus pe relațiile de bună vecinătate ale Ucrainei cu Moldova care va deveni în scurt timp țară de graniță a Uniunii Europene.

Cu România în pragul aderării, cu Moldova la poarta ei și cu o strategie care pare că va transforma Ucraina într-un cap de pod către est, Uniunea Europeană ne dă semne încurajatoare privind disponibilitatea de a deveni un sistem de referință important în relațiile dintre cele trei țări. Din păcate însă, pârghiile pe care Bruxellesul le are la dispoziție nu se ridică la înălțimea strategiilor preconizate. Deocamdată, se pare că rolul de mediator este nivelul maxim până la care Uniunea este capabilă să se implice în mod practic atunci când se pun probleme geostrategice în această zonă. Rusia, deși retrasă pentru moment în bârlog pentru reconsiderări tactice, rămâne actorul principal atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova.

 

Schimbare și la București

 

România și președintele Băsescu personal au făcut un pas important prin trecerea de la declarațiile diplomatice excesiv de prudente la un limbaj tranșant, dar din păcate fiecare mișcare politică trebuie deocamdată judecată prin prisma dependenței economice a Moldovei de Rusia. Fraza-cheie prin care Traian Băsescu a pus degetul pe rană cu ocazia vizitei la Chișinău, de care vorbeam la început, a fost: "Vreau să știți că nu vom permite vreodată ca Moldova să fie șantajată cu energia electrică."

Într-adevăr, sistemul sovietic pus la punct cu un simț diabolic de Lenin și apoi de Stalin a făcut în perioada comunistă ca toate țările satelite ale Moscovei să fie ținute sub dependență energetică față de Rusia. Zona transnistreană, pe teritoriul căreia se găsesc cele mai importante platforme industriale moldovenești, câteva fabrici de armament foarte profitabile și, cel mai important, faimoasa centrală electrică de la Cuciurgani (CE Moldovenească), este cordonul ombilical care leagă Moldova de Rusia. CE Moldovenească livrează peste 70% din energia consumată la Chișinău, aceasta fiind distribuită de compania spaniolă Union Fenosa. Spaniolii își exprimaseră intenția de a achiziționa centrala de la Cuciurgani, însă planurile le-au fost dejucate după ce conducerea politică de la Tiraspol a vândut-o integral unei firme fantomă ruso-belgiene în spatele căreia se găsesc aparent personaje-cheie din gigantul Gazprom.

Nu întâmplător, Gazprom este și furnizorul gazelor cu care funcționează centrala moldovenească, ceea ce face ca dependența energetică a Chișinăului să fie dublă: pe de o parte prin prețul gazului livrat de Gazprom la Cuciurgani și pe de altă parte prin controlul rusesc total asupra centralei însăși. Și pentru a semnala clar cine deține comanda, în vara anului trecut s-a și exersat controlul asupra robinetelor și întrerupătoarelor. După ce Gazprom a anunțat scumpirea gazelor livrate la Cuciurgani, iar CE Moldovenească - scumpirea energiei electrice livrate către Chișinău, compania de distribuție Union Fenosa a fost amenințată cu întreruperea livrărilor de energie electrică dacă nu se refăceau contractele la nivelul noilor prețuri. Compania spaniolă a anunțat guvernul de la Chișinău și a sugerat căutarea unor surse alternative în Ucraina.

Iată deci cablul energetic prin care Moldova este deocamdată priponită de Moscova și pe care nimeni nu-l poate ignora în discuțiile politice. În măsura în care declarațiile președintelui Băsescu la Chișinău nu rămân doar o abilă lovitură de imagine, iar schimbările de la Kiev vor fi de bun-augur pentru Moldova în contextul noilor relații ale celor două țări cu Uniunea Europeană, ne putem aștepta că Moldova va putea într-adevăr găsi o cale de relativizare a dependenței energetice față de Rusia.

Sa sperăm că această șansă va conta în formularea opțiunilor electoratului moldovenesc ce va merge la urne la 6 martie. Posibilitatea eliberării de obsesia dependenței energetice față de Rusia, corelată cu aerul proaspăt adus de revoluțiile portocalii din statele vecine ar putea însemna pentru Moldova crearea suflului necesar unei schimbări politice atât de necesare. Se va putea în sfârșit înlătura din Moldova sistemul leninist prin care comuniștii s-au legat cu cabluri electrice de scaunul puterii.

Publicat în : Cover story  de la numărul 22

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: