Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Un discurs de învestitură fără detalii concrete

Virginia MIRCEA

Trei președinți americani au ținut discursuri de învestitură în timp de război: James Madison, Abraham Lincoln și Richard Nixon. Toți trei s-au concentrat pe provocările cărora poporul american trebuia să le facă față în perioada războiului. Actualul președinte, George W. Bush, la învestirea celui de-al doilea mandat al său, nu a pronunțat nici măcar o dată cuvântul"Irak". Chiar dacă războiul este costisitor și prețul pentru acesta crește, Bush nu a cerut americanilor să facă sacrificii pentru "victoria pe care le-a promis-o".



Președintele Bush s-a angajat în "promovarea libertății și democrației în orice națiune și cultură din lume". Cuvintele "libertate" și "liber" au apărut de 49 de ori în discursul său care a durat 17 minute, dar nu a cuprins nici un detaliu concret. Nu a fost menționat nici unul din statele "axei răului" și nici orice altă țară, prietenă sau dușmană a SUA. Cuvântul "terorism" a lipsit și el și nu s-a făcut nici o referire la Al Qaeda. Războiul din Irak, care a făcut 1.360 de victime în rândul armatei americane și încă peste 10.000 de răniți, a trecut neobservat.

Promisiunea președintelui Bush de "a promova democrația în orice națiune și cultură" ridică de asemenea o serie de întrebări pentru cel de-al doilea mandat: vor trece SUA la acțiune pentru a instaura democrația în Iran?... Cât de mult vor lupta SUA pentru drepturile femeilor și alegeri libere în Arabia Saudită, Kuweit și Egipt? Care vor fi relațiile cu China, un stat autocratic, unde investițiile americane sunt estimate la peste 35 miliarde dolari? Observatorul pentru drepturile omului acuza China de încălcarea libertății de exprimare, fraudarea alegerilor în Hong-Kong și reprimarea libertății în Tibet.

Pe de altă parte, retorica președintelui Bush, axată pe promovarea democrației în afara granițelor țării, este subminată de câteva din acțiunile care s-au desfășurat în timpul primului său mandat. Administrația Bush a cultivat o relație strânsă cu monarhia Arabiei Saudite, considerată de Freedom House ca "una dintre cele mai puțin libere națiuni din lume". Președintele Bush a privit liniștit cum prietenul "demn de încredere" Vladimir Putin elimina competiția politică sau punea călușul în gura presei. Potrivit The Washington Post, "chiar și susținătorii lui Putin au rezerve în a numi Rusia o democrație."

George Bush a punctat ideea că Statele Unite vor deveni un lider global în promovarea libertății și democrației. Un recent sondaj de opinie realizat de BBC World Service arată că din 22.000 din persoane chestionate din America de Nord, Europa, Asia,Africa și America Latină, "58 la sută cred că președintele SUA, George W. Bush, va avea un «impact negativ asupra păcii și securității globale»". Doug Miller, președintele institutului de sondare GlobeScan, care a participat la realizarea sondajului, consideră rezultatele îngrijorătoare: "Sondajul nostru indică foarte clar că realegerea președintelui Bush a izolat și mai mult America de restul lumii". El confirmă de asemenea opinia unor americani că, "până când administrația nu-și modifică abordarea politicii externe în al doilea mandat, aceasta va continua să erodeze bunul renume al SUA și astfel capacitatea ei de a influența efectiv scena internațională".

Totuși, președintele Bush are dreptate când afirmă că regimurile represive nu se pot ascunde în spatele suveranității. Într-o lume globală, nu există probleme interne, există probleme globale. Numai că pentru rezolvarea problemelor globale există instituții internaționale care au menirea să rezolve problemele legate de "libertate și democrație". Ca stat care deține lidership-ul mondial, SUA are responsabilitatea să coopereze cu aceste instituții. SUA nu pot face tot ce vor, dezbaterea asupra Irakului e o demonstrație în acest sens.

Publicat în : Editorial  de la numărul 22

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: