Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Co ochii pe Irak

Dragoº TÃBÃRAN

Armata americană a desfășurat operațiuni de anvergură în ultimele luni iar eforturile diplomatice destinate să construiască un nou mediu politic în Irak au fost uriașe. Totuși, la un an de la capturarea lui Saddam Hussein, Irakul este la limita dintre eșec și succes, la granița dintre haos și stabilitate. Pentru a marca parcă momentul, un nou atentat sinucigaș a avut loc în centrul Bagdadului, semn că arestarea lui Saddam nu a pus capăt insurgenței. 19 oameni au fost răniți, toți irakieni. Astfel de atentate au loc zilnic și tot zilnic sunt vânați membrii noii administrații irakiene, militarii americani sau străinii care desfășoară diverse activități în Irak. Din când în când conductele prin care se exportă petrolul irakian sunt aruncate în aer. Cele mai multe atacuri au loc în zona sunnită, fieful rebeliunii împotriva ocupației americane și a noii conduceri de la Bagdad.



RISCUL FANATISMULUI POLITIC

 

style="mso-tab-count: 1">            Concentrarea atentatelor în triunghiul sunnit nu este nici întâmplătoare, nici lipsită de explicații. Sunniții, minoritari într-un Irak multietnic și multiconfesional, au pierdut o dată cu dispariția regimului Baas supremația. Intrarea în normalitate, construirea unor noi instituții și organizarea de alegeri, ar confirma dominația șiiților. De aici pornesc, de fapt, și riscurile la adresa stabilității interne dar și la adresa integrității teritoriale a Irakului. Practic, forța care menține în acest moment împreună cele trei mari grupuri etnico-religioase irakiene - șiiți, sunniți, kurzi - este armata americană. Dacă, prin absurd, militarii din forța internațională s-ar retrage, forțele centrifuge ar deveni atât de puternice încât riscul destrămării Irakului ar deveni realitate.

style="mso-tab-count: 1">            Noul președinte irakian, Ghazi al-Yawar, a lansat recent un nou avertisment : dacă tranziția spre democrație și construirea noilor instituții politice eșuează, există riscul apariției unui Hitler irakian. Al-Yawar, care a subliniat că apropierea alegerilor din 30 ianuarie crește riscul producerii unor noi atentate, a avertizat că acțiunile armatei americane stimulează reacțiile negative ale populației, adâncesc sentimentele de umilință și frustrare, și deschid calea fanatismului politic. Irakul poate fi asemănat, într-adevăr, cu Germania învinsă și umilită în primul război mondial. Irakul ar deveni un teren fertil pentru adepții unui naționalism autoritar de tip nazist.

style="mso-tab-count: 1">            Al-Yawar a mai spus că Irakul are nevoie de forțe de securitate proprii puternice iar decizia americanilor, imediat după încheierea războiului, de a desființa armata irakiana a fost o mare greșeală. Președintele irakian are dreptate : foștii ofițeri și militari au alimentat rândurile mișcării de insurgență. Atentatul de la Bagdad, la un an de la arestarea lui Saddam Hussein, a fost revendicat pe Internet de Organizația Al Qaida pentru Război Sfânt, mișcarea condusă de Abu Musab al Zarqawi, semnal că militanții islamiști și rebelii seculariști și-au unit eforturile împotriva armatei americane.

 

style="mso-tab-count: 1">            UN EXAMEN DUR : FALLUJA

 

style="mso-tab-count: 1">            În ciuda concentrării unor efective impresionante și a utilizării unor arme sofisticate și puternice, americanii nu au reușit să înfrângă total rebeliunea de la Falluja. În timpul nopții, luptători irakieni și mai ales străini pătrund în partea de nord a orașului pentru a relua lupta împotriva americanilor. Este un război de gherilă urbană, un război de uzură, în care răspunsul americanilor este disproporționat : tancuri Abrams și avioane de atac F-16.

style="mso-tab-count: 1">            Falluja, oraș strategic așezat pe autostrada Amman - Bagdad, este cel mai important examen pentru coaliția internațională și pentru noile autorități irakiene. Cu atât mai mult cu cât mulți dintre rebelii care continuă rezistența la Falluja sunt străini. Militarii americani au identificat militanți din cinci țări vecine Irakului - Iordania, Arabia Saudită, Kuweit, Siria și Iran - dar și din Egipt sau Cecenia. De altfel, decizia grupării lui Zarqawi de a-și schimba numele pentru a include sintagma « Al Qaida » sugerează că cele două mișcări - islamismul fanatic wahhabit condus de Usama bin Laden și insurgența sunnită antiamericană - s-au unit împotriva Statelor Unite. Într-un mesaj difuzat pe Internet la 16 octombrie Zarqawi și grupul său s-au declarat sub autoritatea liderului Al Qaida pe care l-au numit profesorul unei generații. Cu doar câteva zile înainte, Al Qaida a dat publicității un decret care fundamentează Războiul Sfânt împotriva Americii și a Occidentului în general. Printre altele, documentul oferă un răspuns musulmanilor care s-au întrebat dacă este acceptabilă decapitarea occidentalilor și a musulmanilor care colaborează cu ei : uciderea necredincioșilor este susținută de fundamentele religioase, în literă și în spirit, așa cum a susținut și profetul Mahomed care a spus că decapitarea este cel mai eficient mijloc de terorizare și descurajare a inamicului. Într-adevăr, imaginile sunt atât de șocante încât nici-o televiziune din lume nu îndrăznește să le difuzeze.

 

style="mso-tab-count: 1">            ISLAM CONTRA OCCIDENT ?

 

style="mso-tab-count: 1">            Un ofițer american declara că rebelii de la Falluja nu sunt mercenari ci luptători din convingere, care doresc plecarea americanilor din Arabia Saudită, pământul sfânt al celor două orașe sfinte ale Islamului, Mecca și Medina. Ei refuză modelul democratic pe care încearcă să-l impună Statele Unite în lumea islamică și sunt cantonați într-o civilizație învechită, care a oferit în trecut mult umanității dar care acum se opune civilizației moderne.

style="mso-tab-count: 1">            lang=DE style="mso-ansi-language: DE">Ce vor adepții lui Usama bin Laden? În primă fază, alungarea americanilor din Irak și Arabia Saudită. Chiar din 1991, când a emis o fatwa deși nu avea dreptul s-o facă, Usama bin Laden le-a cerut americanilor să plece de pe pământul Arabiei. Irakul nu a fost interesant pentru Usama decât după ce a devenit clar ca Statele Unite vor să implementeze aici un nou model politic și mai ales să păstreze o prezență militară care ar compensa o eventuală retragere din Arabia Saudită. Al doilea obiectiv al rețelei Al Qaida este refacerea Califatului, expresia instituțională a islamului politic. Un islam politic radical, de inspirație wahhabistă.

style="mso-tab-count: 1">            Zarqawi îi vrea plecați pe americani din Irak. Cât despre o eventuală aliniere la proiectul Califatului, nu există informații ca teroristul ar vrea să se alăture acestei noi încercări de unire a Islamului. Cel puțin pe termen lung. Sprijinit de un Iran șiit, așa cum presupun serviciile de informații americane, Zarqawi nu ar avea, cel puțin teoretic, motive să se alăture ideologiei wahhabiste concurente. style="mso-tab-count: 1">        

style="mso-tab-count: 1">            Președintele Ghazi al-Yawar le-a cerut statelor vecine să renunțe la pasivitate și să contribuie la stabilizarea Irakului. Este un apel firesc dar răspunsul este greu de anticipat. Este vorba în primul rând de interese geopolitice și economice diferite dar și de slăbiciunile multor state arabe în fața ofensivei ideologice a islamismului politic fundamentalist. Al Qaida și insurgenții din Irak răspund așteptărilor sunniților nemulțumiți și umiliți din Irak și din întreaga lume islamică. Președintele al-Yawar are dreptate : dacă alegerile din ianuarie eșuează, dacă nu va fi găsită o soluție pentru frustrările din ce în ce mai mari ale sunniților irakieni, ascensiunea fanatismului și a terorii va fi greu de oprit.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 21

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: