Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Alegerile generale, sub marca individualelor

Arthur SUCIU

lang=RO style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: ''; mso-fareast-font-family: ''; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA">Lumea politică românească se află în pragul unei mari descoperiri: cetățeanul ca om politic. Pe bannerele, panourile și afișele electorale vedem țărani, profesori, pensionari, muncitori și tineri discutând cu politicienii. Nu mai e vorba de statistică, ci de indivizi: fiecărui anonim i se vede chipul. Această transformare, deocamdată nedusă până la capăt, este una dialectică. Vedem generalul (politica) în încercarea sa de a pune stăpânire pe individual (cetățeanul) sau de a se legitima în individual, vedem individualul reflectat de general (cel puțin în materiale electorale) și atras subtil către spațiul rarefiat al generalului.

Miza alegerilor: împăcarea politicienilor cu electoratul

 

Lumea politică românească se află în pragul unei mari descoperiri: cetățeanul ca om politic. Pe bannerele, panourile și afișele electorale vedem țărani, profesori, pensionari, muncitori și tineri discutând cu politicienii. Nu mai e vorba de statistică, ci de indivizi: fiecărui anonim i se vede chipul. Această transformare, deocamdată nedusă până la capăt, este una dialectică. Vedem generalul (politica) în încercarea sa de a pune stăpânire pe individual (cetățeanul) sau de a se legitima în individual, vedem individualul reflectat de general (cel puțin în materiale electorale) și atras subtil către spațiul rarefiat al generalului. Între cele două "ordine" ale realului politic există încă incompatibilități și resentimente adânci. Trecutul a stat sub indiferența generalului față de individual și neputința individualului în raport cu generalul. În ultimul timp însă se manifestă o tentație nouă și o încercare de împăcare. Nu este aceasta oare chiar miza alegerilor? Generalul (partidul) care va găsi determinațiile potrivite ale individualului, generalul în care individualul se va regăsi și se va recunoaște, adică acel general care va face pasul dialectic potrivit al împăcării cu individualul (cu electoratul) va câștiga alegerile. Momentul este foarte important, și asta pentru că pasul respectiv poate să nu fie, până la urmă, făcut de nimeni. Să fim totuși optimiști; chiar dacă generalul va suferi și în următorii ani de inconsistență, este sigur că viitoarea guvernare va fi, mai mult decât oricare alta de până acum, una în interesul cetățeanului (al individualului). În România, după alegerile din 2004, nu se va mai putea face politică fără cetățean sau împotriva cetățeanului. După 15 ani, individualul este aproape de a fi preluat în proiect de general.

 

Două modele dialectice

 

În ciuda similitudinii dintre programele Uniunii PSD+PUR și ale Alianței D.A. PNL-PD, avem de-a face cu două modele distincte de general. Promovarea "treimii" dogmatice, la nivel simbolic, este semnul acestei dialectici: Ion Iliescu, Adrian Năstase și Mircea Geoană, la braț pe panourile publicitare, îi reprezintă pe Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Dimpotrivă, Alianța acționează mediatic doar cu Traian Băsescu (premierul nominalizat, Călin Popescu Tăriceanu, nu apare pe panourile și afișele electorale ale Alianței), mizând pe "unul și proprietatea sa". Cele trei personaje ale PSD sunt tot atâtea întruchipări ale generalului și ele reprezintă o unitate dogmatică. Ei sunt unu în trei, unu în ființă (social-democrați) și trei în persoană. De cealaltă parte, Alianța propune o singură figură imagologică: Traian Băsescu, distribuit la două partide de orientări ideologice diferite (de ființe diferite). Inițial, formula fusese dualistă (Traian Băsescu și Theodor Stolojan), dar s-a renunțat la ea, întrucât bloca sinteza (faptul a fost relevat de stagnarea lui Theodor Stolojan în sondajele de opinie și s-a exprimat ca boală a lui Theodor Stolojan). A fost necesară o restructurare dialectică (retragerea celui care bloca sinteza) pentru a configura triada. Generalul singur este Traian Băsescu, PNL și PD fiind determinațiile pentru individual (electorat). Sinteza Alianței este realizată la nivelul electoratului, al treilea element dialectic fiind chiar cetățeanul. El este invitat să participe dialectic la sinteză, reușita fiind în mod obligatoriu condiționată de această participare electorală. Tocmai de aceea Alianța pare mereu cu un pas în urmă, neterminată, pentru că ceea ce o poate împlini este numai acțiunea individualului.

 

Sinteza pesedistă

 

Cu totul diferită apare situația în cazul PSD. Alianța cu PUR nu a fost în măsură să aducă o determinație pozitivă, ci una negativă. Distribuirea reală a semnelor este următoarea: PNL+PD și PSD-PUR. Această determinație, social-liberală, este vagă și oportunistă, pentru că PUR nu are acces la individual, dar are acces în generalul PSD. Nu are electorat, dar are locuri pe listele PSD (a se observa că președintele PUR, Dan Voiculescu, nu este totuși parte a treimii modelului pesedist). Cei trei: Ion Iliescu, Adrian Năstase și Mircea Geoană reprezintă o instanță transcendentă (puterea). Între ei și electorat rămâne o distanță de netrecut. Electoratul nu participă în mod direct la realizarea sintezei, ci sinteza este obiect de credință. De aceea, comunicarea cu individualul este ceva de genul înmulțirii pâinilor (acordarea ajutoarelor sociale). Trebuie remarcat aici faptul că retragerea PSD în generalul transcendent s-a produs în urma criticilor privind eșecul întâlnirii cu individualul. Eșecul alegerilor preliminare, la care s-a adăugat publicarea "listei de dalmațieni" PSD de Coaliția pentru un Parlament Curat și revenirea la conducerea partidului a "greilor" Dan Ioan Popescu și Miron Mitrea au fost pentru opoziție tot atâtea semne că întâlnirea partidului de guvernământ cu electoratul, "apropierea de oameni", de individual, a reprezentat un eșec. În timp ce Alianța pretinde o participare la sinteză a individualului (un individual activ, deci un individual subiect), PSD realizează singur sinteza și cere doar supunerea pasivă a individualului obiect.

 

 

Sinteza Alianței

 

Interesant este modul în care Alianța contestă generalul transcendent al PSD. Unul din afișele electorale îl reprezintă pe Traian Băsescu ținând Constituția în mână. Este citat articolul 6, care spune: "Nimeni nu este mai presus de lege." Împreună cu acuzațiile privind implicarea neconstituțională a președintelui Ion Iliescu în campania electorală sau semnarea de Guvern a unor contracte fără licitație, acest afiș afirmă raționalitatea Alianței "Dreptate și Adevăr" în opoziție cu dogmatismul trans-legal și trans-logic al treimii Iliescu-Năstase-Geoană. De cealaltă parte, PSD îi contestă lui Traian Băsescu pretenția de a reprezenta generalul. Prin vocea liderilor săi, partidul de guvernământ afirmă că nici Băsescu, nici Alianța nu au acces la general: Băsescu nu este bun de președinte, iar Alianța nu are suficienți oameni pregătiți pentru guvernare. Mai mult, determinațiile Alianței sunt contradictorii: una este social-democrată, alta este liberală. Mai devreme sau mai târziu, contradicția va ieși la lumină (cu prilejul împărțirii puterii după algoritm). Ele nu pot fi deci adevărate determinații ale individualului.

 

Individualul și generalul

 

Avem de-a face, așadar, cu două modele dialectice: al Alianței PNL-PD, axat pe individual, și al PSD, al cărui punct-forte este generalul. PSD a dovedit că știe să guverneze, dar nu și că este aproape de cetățean; Alianța este tot mai aproape de interesele cetățeanului, dar există semne de întrebare legate de capacitatea sa de a guverna. PSD ratează individualul, Alianța generalul.

Există, între cele două formațiuni, diferențe privind percepția relației dintre individual (cetățean) și general (stat). În cazul Alianței, așa cum am spus, individualul este subiect activ. Cetățeanul vizat de Alianță este capabil să-și ia soarta în mâini, să se descurce singur. Percepția Alianței reflectă un anumit respect de primă instanță față de cetățeanul liber, de unde simpatia de care se bucură PNL și PD în rândul celor mai înstăriți. Cetățeanul sau individualul fiind privilegiat, este de la sine înțeles că statul, adică generalul, va juca un rol mai puțin important. Există însă un semn de întrebare privind disponibilitatea individualului de a-și asuma destinul. Aici PSD are un cuvânt de spus. O mare parte a populației trăiește încă în sărăcie. Precaritatea vieții face imposibilă asumarea libertății de indivizi, care trebuie, în acest caz, ajutați. Statul trebuie să facă acest lucru până la ieșirea din sărăcie, deci statul trebuie să rămână puternic atâta timp cât cetățenii sunt slabi. Riscul unei guvernări a Alianței este ca statul să fie prea slab; în privința unei guvernări a PSD, riscul este ca statul să rămână prea puternic. Dar statul trebuie privit din punctul de vedere al intereselor cetățeanului, și atunci întrebarea este: cât de liber vrea să fie cetățeanul?

 

Alternativa

 

Fără îndoială că, în cadrul oricărei societăți, indivizii își asumă în grade diferite propria libertate. În același timp, asumarea libertății individuale nu este suficientă pentru asigurarea echilibrului societății. Susținerea unor ample măsuri de solidaritate socială poate păstra echilibrul societății. Numai într-o societate echilibrată dezvoltarea este posibilă. Pe de altă parte, solidaritatea nu creează bunăstare și de aceea sunt necesare măsuri de stimulare a întreprinzătorilor. Întotdeauna trebuie să alegem, și acum suntem în fața unei alternative. Avem de ales între continuarea unei politici social-democrate, cu elemente de liberalism, sau schimbarea acestei politici cu una liberală, dar cu elemente social-democrate. Este societatea românească în prezent mai degrabă bolnavă decât sănătoasă? Sau mai degrabă sănătoasă decât bolnavă? Cât de individualiști trebuie să fim acum și cât de solidari cu ceilalți? Este momentul unei "relaxări-șoc" sau trebuie să mai zăbovim patru ani în convalescență?

Un prim răspuns ar fi: societatea românească este pe punctul de a deveni mai degrabă sănătoasă decât bolnavă. În mod clar, se simte nevoia ca statul să intervină mai puțin, iar libertatea individului să fie mai mare. Se remarcă, în plan politic, o scădere a importanței liderilor carismatici, gen Ion Iliescu, și o creștere a importanței figurii cetățeanului. Cetățeanul este luat din ce în ce mai serios de partidele politice. Cetățeanul este omul politic al momentului actual și el pare să nu mai fie turmentat. Politicienii au înțeles acest lucru, dovadă că afișele electorale prezintă cetățeni în dialog cu politicienii. Această relație este deocamdată pe jumătate simulată (de politicieni), dar pe jumătate este reală. Ea arată încercarea generalului de a realiza o împăcare cu individualul, în beneficiul ambelor părți. Cine va realiza această împăcare? Răspuns: cine va reflecta în mod adecvat caracterul actual al individualului.

 

 

Modele dialectice

 

 

Uniunea PSD+PUR

Alianța PNL-PD

General

Model triadic transcendent (Iliescu-Năstase-Geoană)

Model monadic transcendental (Băsescu)

Determinații

Social-democrat+social-liberal (elemente: credință, solidaritate, echilibru)

Liberal+social-democrat (elemente: raționalitate, libertate, legalitate)

Individual

Individual obiect pasiv

Individual subiect activ

 

Publicat în : Politica interna  de la numărul 21

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: