Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Dezvoltarea regională în România

Roxana MAZILU

lang=RO style="LAYOUT-GRID-MODE: line; COLOR: black; mso-ansi-language: RO">În România, dezvoltarea regională este un concept relativ nou care a început să se contureze o dată cu funcționarea programului PHARE, în 1996. Realizarea unei dezvoltări regionale și de reducere a disparităților economice și sociale existente între diversele regiuni implică toate domeniile, de la cele strict economice (înființare de IMM-uri, infrastructură, mediu, dezvoltarea agriculturii) la cele social-culturale (șomaj, resurse umane, educație). Regiunile din România sunt sub nivelul mediu de dezvoltare economică al regiunilor din țările membre ale Uniunii, dar suferă și de discrepanțe interne. Această situație face necesară adoptarea unui style="LAYOUT-GRID-MODE: line; COLOR: black">ansamblu de măsuri, sprijinirea creșterii economice și îmbunătățirea condițiilor de viață prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, stimularea inițiativelor, stimularea cooperării interregionale interne, care au ca scop diminuarea dezechilibrelor regionale și prevenirea altor dezechilibre internaționale cu scopul final de a crește nivelul de trai al cetățenilor.



lang=RO style="LAYOUT-GRID-MODE: line; COLOR: black; mso-ansi-language: RO">Ce presupune politica de dezvoltare regională

lang=RO style="LAYOUT-GRID-MODE: line; COLOR: black; mso-ansi-language: RO"> 

lang=RO style="LAYOUT-GRID-MODE: line; COLOR: black; mso-ansi-language: RO"> style="mso-tab-count: 1">            Capitolul de negociere Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale style="LAYOUT-GRID-MODE: line; COLOR: black">a fost deschis în 2002 și închis anul acesta în septembrie. Spre deosebire de alte capitole, acesta nu definește modul în care trebuie create structurile de implementare a politicii, doar menționează care sunt acestea, lăsând alegerea mijloacelor autorităților române. De asemenea nu există necesitatea transpunerii în legislația națională a reglementărilor și deciziilor europene. Însă este obligatoriu ca la data aderării România să îndeplinească următoarele cerințe: style="LAYOUT-GRID-MODE: line; COLOR: black">

lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR"> style="mso-list: Ignore">1. style="FONT: 7pt ''">      lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR">Cadru legislativ corespunzător;

lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR"> style="mso-list: Ignore">2. style="FONT: 7pt ''">      lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR">Organizarea teritorială similară UE, ceea ce presupune realizarea clasificării regionale conform regulilor Eurostat;

lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR"> style="mso-list: Ignore">3. style="FONT: 7pt ''">      lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR">Capacitate de programare - existența unor Planuri de Dezvoltare Regională la nivel național și local care să cuprindă proceduri pentru programarea multianuală a cheltuielilor, implementarea principiului parteneriatului, îndeplinirea cerințelor de monitorizare și evaluare;

lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR"> style="mso-list: Ignore">4. style="FONT: 7pt ''">      lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR">Capacitatea administrativă - definirea responsabilității organismelor implicate în administrarea Fondurilor Structurale;

lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR"> style="mso-list: Ignore">5. style="FONT: 7pt ''">      lang=ES-AR style="mso-ansi-language: ES-AR">Gestiunea financiară și bugetară - îndeplinirea prevederilor referitoare la controlul specific al fondurilor.

lang=PT-BR style="mso-ansi-language: PT-BR"> 

lang=PT-BR style="mso-ansi-language: PT-BR">Regiunile și problemele economice

 

style="mso-tab-count: 1">            Așadar, aplicarea politicii și distribuirea fondurilor de preaderare au presupus realizarea unui decupaj teritorial prealabil, stabilit în 1998: 8 regiuni corespunzătoare nivelului NUTS II (abreviere în franceză de la Nomenclature des Unités Teritoriales Statistiques) compuse din județe vecine. Aceste regiuni sunt: 1. Nord-Est. 2. Sud-Est, 3. Sud, 4. Sud-Vest, 5. Vest, 6. Nord-Vest, 7. Centru și 8. București și județul Ilfov. Nivelul NUTS II este cel mai important deoarece s-a considerat că acesta reprezintă aria geografică cea mai omogenă și a fost ales pentru punerea în aplicare a politicii regionale. Indicii economici care evaluează bogăția se aplică tot acestui nivel, ca și alocarea fondurilor structurale. Totuși regiunile de dezvoltare, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale, nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică.

style="mso-tab-count: 1">            Deși România a intrat în procesul de tranziție având un nivel relativ scăzut al disparităților regionale, comparativ cu alte state membre sau țări candidate, disparitățile au crescut rapid atât la nivelul interregional, cât și subregional. Conform statisticilor, printre cele mai slab dezvoltate regiuni sunt Nord-Est și Sud-Est, iar cele mai dezvoltate - București și județul Ilfov și Vest. În interiorul regiunilor, disparitățile se mențin, iar județele preponderent agricole, cele marcate de șomaj ca urmare a restructurării, cu investiții puține și infrastructură rudimentară, cele cu probleme de mediu sau zone urbane în declin coexistă cu altele care sunt mai puțin afectate de aceste probleme. Acesta este cazul regiunii Vest, unde Timiș este un județ cu un PIB mult mai mare decât cel al Hunedoarei. În plus, pe teritoriul județelor au fost declarate zone defavorizate cu industrii în declin (de exemplu regiunile miniere din județul Gorj, Suceava sau Hunedoara). La nivel geografic, există probleme tot mai mari, deoarece dezvoltarea economică tinde să se concentreze în zona Bucureștiului, iar inegalitățile zonelor urbane sunt în creștere.

 

Dezvoltarea are nevoie de proiecte și de bani

 

Întreg teritoriul României este încadrabil în Obiectivul 1 comunitar care desemnează cele mai sărace regiuni(PIB/locuitor inferior indicelui de 75% din media comunitară) și căruia i se alocă 70% din fondurile structurale.

lang=RO style="LAYOUT-GRID-MODE: line; COLOR: black; mso-ansi-language: RO"> style="mso-tab-count: 1">            Dar înainte de a putea beneficia de acestea, României i se alocă bani pentru dezvoltare prin instrumentele de preaderare - PHARE, ISPA și SAPARD - care au adus fiecare anual sute de milioane de euro pentru regiunile și sectoarele cu probleme. În plus, derularea ajutorului financiar permite pregătirea instituțională și procedurală înainte de aderare. Uniunea Europeană nu este cel mai important finanțator al României, dar avantajul banilor comunitari este că sunt nerambursabili, deși nu finanțează 100% un proiect. Iar pentru a beneficia de ei este nevoie ca partea română să respecte câteva principii de bază: parteneriat, subsidiaritate, descentralizare, programare, concentrare și adiționalitate.

style="mso-tab-count: 1">            Pe de altă parte, este nevoie de o administrare eficientă și corectă a acestor sume și de proiecte care să câștige finanțare. Sunt numeroase exemple de scandaluri, chiar la nivel înalt, cu fonduri europene acordate discreționar sau de incapacitate de absorbție a banilor europeni datorită lipsei proiectelor sau de eșecul unor proiecte ca urmare a proastei colaborări între autorități și beneficiari.

 

Instituțiile sunt esențiale

 

style="mso-tab-count: 1">            Rapoartele Uniunii menționează ca un leit-motiv necesitatea întăririi capacității administrative (institution building) centrale și locale și o mai bună capacitate de programare a fondurilor structurale. De aceea a fost necesară crearea structurilor care să adune laolaltă autoritățile centrale, regionale, județene și organismele socio-economice reprezentative. La nivel central, Ministerul Integrării Europene se ocupă de coordonarea politicii regionale elaborând Planul Național de Dezvoltare, Consiliul Național de Dezvoltare este organul deliberativ la care participă oficiali centrali și locali, conform principiului parteneriatului, iar local opt Consilii de Dezvoltare Regională și opt Agenții de Dezvoltare aplică descentralizat politica de dezvoltare regională.

style="mso-tab-count: 1">            Deși principiul parteneriatului este respectat, se remarcă accentulpus pe actorii publici, pe când cei privați au mai degrabă un rol indirect în acest proces și o implicare parțială. Deficiențe au fost înregistrate și la nivelul Agențiilor de Dezvoltare care sunt cel mai aproape de problemele regionale și ar trebui să acorde asistență eficientă celor interesați de finanțare. Dar procedurile sunt complicate și birocratice, iar mulți aplicanți s-au plâns că nu primesc suficient sprijin în scrierea și managementul proiectelor.

style="mso-tab-count: 1">           

Dincolo de 2007

 

style="mso-tab-count: 1">            România dispune de o serie de avantaje naturale, insuficient exploatate în prezent, care, dacă sunt bine gestionate, pot constitui un mare potențial de creștere economică locală și regională. Acestea includ sectorul primar (agricultura și silvicultura), industria agro-alimentară, zone de atracție turistică în mediile rural și urban, ca și potențialul de dezvoltare a tehnologiei informației. În acest sens, autoritățile locale vor trebui, după 2007, să colaboreze mult mai strâns, să cunoască potențialul și problemele regionale și să utilizeze pârghiile instituționale, cum ar fi Comitetul Regiunilor, pentru a-și face auzită vocea în cadrul Uniunii. Rolul tot mai crescut al regiunilor pe scena unei Europe descentralizate obligă la o astfel de abordare.

style="mso-tab-count: 1">            Este de așteptat ca la 1 ianuarie 2007 aderarea României să aibă loc pe fondul unei politici regionale mult schimbate față de situația actuală. Deciziile asupra felului în care va arăta aceasta depind mult de rezultatele și evaluarea impactului ultimei lărgiri care a avut loc la 1 mai 2004. Este posibil ca reforma să se facă în sensul reducerii volumului financiar al fondurilor ca o consecință a nemulțumirii marilor contribuabili la bugetul comunitar, sau a încetinirii ritmului de creștere a economiei europene ori în sensul reducerii valorii finanțărilor alocate pentru fiecare țară membră datorită numărului lor tot mare. Oricare ar fi sensul acestor schimbări, în România trebuie elaborate strategii mult mai bune care să vizeze în special stimularea zonelor și sectoarelor cu cel mai bun potențial de creștere și concurențial, este vitală îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor, de administrare, de concepere și finanțare a unor proiecte locale viabile. În interiorul Uniunii, competiția se face între toate statele membre și, ca urmare, va fi foarte strânsă.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 21

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: