Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Premiul Nobel pentru medicină și fiziologie - 2004

Marina HERGHELEGIU

lang=RO>Albert Nobel (1833-1896), pasionat chimist și industriaș suedez, este cunoscut nu doar pentru inventarea dinamitei, dar și pentru instituirea celui mai prestigios premiu științific internațional. Premiul Nobel se acordă în fiecare an din 1901 la Institutul Kalinskaia din Stockholm, Suedia persoanelor cu cea mai însemnată contribuție adusă în domeniile style="mso-ansi-language: EN-US">: lang=RO> chimie, fizică, medicină și fiziologie, literatură, activitate de promovare a păcii în lume și, din 1969, științe economice.

lang=RO style="FONT-SIZE: 14pt">

lang=RO>Scurt istoric

lang=RO> 

lang=RO>În realitate, pentru medicină și fiziologie premiul a fost acordat pentru prima dată în anul 1904. Primul deținător al acestui premiu a fost Ivan Petrovici Pavlov (1849-1936)pentrudescoperirea reflexului condiționat. În tot acest interval premiul a fost decernat anual, exceptând o perioadă denouă ani (1915-1918, 1921, 1925, 1940-1942), din timpul celor două războaie mondiale style="mso-ansi-language: EN-US">, c lang=RO>ând banii au fost tezaurizați în fondul principal alfundației .

lang=RO>Până în anii '40, premiul a fost predominant individual, pentru ca mai apoi, treptat, să fie acordat mai multor cercetători în fiecare an.Această schimbare de atitudine reflectă modul în care s style="mso-ansi-language: EN-US">-au lang=RO>modificat caracteristicile muncii de cercetare care în prezent este realizată mai ales în echipă și beneficiază de acces mult mai rapid și extins la informația științifică.

lang=RO>Descoperirileconsacrate prinacest premiu sunt o istorie pe scurt amodernizării medicinei,interesul cercetătorilor alunecând treptat de la aspectele macroscopice la cele microscopice. Anul 1974 marchează o cotitură în acest sens, premiul răsplătind contribuția adusă în domeniul organizării structurale și funcționale a celulei. Anulrespectiv este important și pentru români, deoarece în grupul laureaților, alături de Albert Caudași Christian deDuve, seaflă singurul compatriot al nostru deținător al acestui premiu. George Emil Palade (n. 1912, Iași), cercetător american de origine română, a absolvit Facultatea de Medicină din București și a devenit cercetător în domeniul biologiei celulare în SUA, fiind descoperitorul, în anul 1953, a ribozomilor, organite celulare responsabile de sinteza de proteine.

lang=RO> 

lang=RO>Anul 2004

lang=RO> 

lang=RO>Anul acesta, Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie are o semnificație aparte pentru că se împlinește un secol de când a fost acordat pentru prima dată.Dacă în istoria sa topul laureaților este de departe dominat de bărbați, de data aceasta recunoașterea a fost împărțită în mod egal între un bărbat (Richard Axel) și o femeie (Linda B. Buck). Și tot ca o particularitate, pentru prima dată premiul este acordat pentru cercetarea într-un domeniu practic ignorat până acum style="mso-ansi-language: EN-US">: cel al sim lang=RO>țului mirosului (olfacția).

lang=RO>Cei doi cercetători de origine americană au fost distinși pentru descoperiri referitoare la receptorii olfactivi și organizarea sistemului olfactiv.

lang=RO>Laureații, pe care-i desparte doar un an ca vârstă, au lucrat o vreme împreună. În 1991 au publicat în Revista "Cell" un articol consistent prin care făceau publică identificarea a circa 1000 de gene ale olfacției. După acel an și style="mso-ansi-language: EN-US">-au lang=RO>continuat cercetările separat, Richard Axel în New York, iar Linda B. Buck în New York și Boston și ulteriorîn Seattle. Rezultatele obținute în paralel clarifică mecanismele de percepere de om a peste 10.000 de mirosuri.

lang=RO> 

lang=RO>Richard Axel

lang=RO> 

lang=RO>Richard Axel, născut pe 2 iulie 1946 în New York, SUA, a absolvit în 1967 Colegiul de Medicină și Chirurgie al Universității Columbia, New York, devenind medic trei ani mai târziu ca licențiat al Universității John Hopkins din Baltimore, SUA. În1978aînceput să predea la Catedra de Patologie și Biochimie a Universității Columbia. În 1984 devine cercetător la Institutul de Medicină Howard Hughes al aceleiași universități pentru ca din 1999 să fie profesor universitar. De la vârsta de 33 de ani începe să câștige diverse premii și distincții ca recunoaștere a muncii sale de cercetare. În prezent este cercetător în biologie moleculară și histologie umană la Universitatea Columbia, New York. Totodată este membru al mai multor asociații științifice și academice printre care și al Societății Americane de Filosofie. Împreună cu Linda B. Buck a descoperit o familie mare de gene, circa 1000 de gene diferite style="mso-ansi-language: EN-US">(ceea ce reprezintă aproximativ 3%din numărul total de gene umane), care generea lang=RO>ză style="mso-ansi-language: EN-US"> un număr echivalent de receptori olfactivi. Receptorii, responsabili de perceperea diferitelor mirosuri, se găsesc localizați pe celulele olfactive de pe epiteliul nazal superior. Acest epiteliu este situat pe peretele cavității nazale. El conține circa 5 milioanede neuroni olfactivi al căror rol este de a transmite mesaje direct la bulbul olfactiv din creier. Bulbul olfactiv este sediul cerebral pentru miros. El se găsește în zona frontală și se află în relație cu sistemul limbic care generează stările emoționale.

style="mso-ansi-language: EN-US"> 

style="mso-ansi-language: EN-US">Linda B. Buck

style="mso-ansi-language: EN-US"> 

style="mso-ansi-language: EN-US">Linda B. Buck, născută pe 29 ianuarie 1947 în Seattle, SUA, este a șaptea femeie care a primit Premiul Nobel pentru medicină și fiziologie în cei 100 de ani de când acesta se acordă.

style="mso-ansi-language: EN-US">Este dublu licențiată în psihologie și microbiologie, absolvind ambele facultăți în 1975 la Universitatea style="mso-ansi-language: EN-US">Washington style="mso-ansi-language: EN-US"> din style="mso-ansi-language: EN-US">Seattle style="mso-ansi-language: EN-US">. În 1980 devine doctor în imunologie la Universitatea Texană din style="mso-ansi-language: EN-US">Dallas style="mso-ansi-language: EN-US">.

style="mso-ansi-language: EN-US">Colaborarea sa cu Richard Axel datează din perioada 1980-1984, lang=RO>când Linda B. Buck a beneficiat de o bursă postdoctorală la Institutul de Medicină Howard Hughes al Universității Columbia din New York. Aici, șeful laboratorului, Richard Axel, se ocupa de câțiva ani de un proiect privid studierea receptorilor olfactivi. Ideea acestui proiect a prins-o repede și pe Linda B. Buck care a contribuit semnificativ la descoperirile realizate în acel laborator. Rezultatele au fost publicate în reviste de prestigiu din domeniul biologiei celulare și histologiei, iar valoarea lor a fost recunoscută prin acordarea a numeroase distincții și premii care au culminat cu Premiul Nobel de anul acesta.

lang=RO>Între timp, așa cum era de așteptat, cariera sa a avut un traiect ascendent. În anii de după bursa postdoctorală a devenit profesor asociat la Catedra de Neurobiologie a Universității de Medicină Harvard, Boston, continuând munca de cercetător în cadrul Institutului de Medicină Howard Hughes.

lang=RO>Din 2002 este membru al Diviziei de Științe Fundamentale a Institutului de Cercetare a Cancerului Fred Hutchinson din Seattle, Washington. Totodată este membru a mai multor asociații științifice, printre care Academia Națională de Științe din SUA.

 

Publicat în : Sanatate  de la numărul 21

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: