Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Lungul drum al reîntoarcerii

Laurențiu CONSTANTINIU

style="FONT-SIZE: 12pt">Încă din 1991 Federația Rusă a considerat Asia Centrală o zonă de interes strategic, mai ales din unghiul de vedere al legăturilor economice, care, în timp, au fost consolidate de istorie, vecinătatea teritorială și existența, în statele din zonă, a unei numeroase diaspore rusești. Kremlinul dintotdeauna a reacționat și reacționează la tentativele de schimbare a status-quo-lui geopolitic existent și a înțelegerilor din domeniul securității. Experții regionali sunt unanimi în a susține că interesele Rusiei în zonă, forța sa și accesul facil în regiune îi oferă acesteia alegerea firească pentru a-și exercita influența și a-și asigura garanții de securitate regională în Asia Centrală. Este important că Rusia întreprinde eforturi pentru a elimina urmările îndelungatei perioade când a neglijat această regiune - neglijare provocată de problemele interne (politice și economice) cu care ea s-a confruntat -, sporindu-și astfel prezența și cota de participare la afacerile din zonă.



style="FONT-SIZE: 12pt">Obiectivele strategice ale Rusiei în style="FONT-SIZE: 12pt">Asia- style="FONT-SIZE: 12pt"> Centrală

style="FONT-SIZE: 12pt"> 

style="FONT-SIZE: 12pt"> style="mso-tab-count: 1">            În pofida faptului că și-a pierdut statutul de superputere, Rusia a rămas un actor important în politica mondială. Luând în considerare dinamica regională, în schimbare, a Moscovei, care a permis creșterea influenței americane și chineze în zonă și infiltrarea UE în zona Caucazului și a Asiei Centrale, devine limpede că Rusia nu poate rămâne impasibilă la schimbarea , din punct de vedere militar și strategic, a raportului de forțe din zonă.

style="FONT-SIZE: 12pt">După recentele declarații politice ale NATO, privind sporirea implicării sale în problemele Caucazului și Asiei Centrale, oamenii politici de la Moscova - cum ar fi, de exemplu, Konstantin Kosaciov, șeful Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat - susțin că Rusia trebuie să-și folosească influența în zonă în vederea promovării democrației pentru a demonstra autorităților locale că Kremlinul nu dorește să domine în zonă în stil sovietic. Kosaciov susține că influența Moscovei asupra proceselor politice interne din aceste țări trebuie folosită pentru formarea de state democratice.

style="FONT-SIZE: 12pt">Este important de amintit că Rusia consideră această regiune ca un scut de securitate, menit să o protejeze în fața amenințărilor externe, și de aceea interesele strategice obligă Rusia să mențină Asia Centrală în sfera sa de influență. Obiectivele Moscovei în raport cu regiunea Asiei Centrale sunt:

style="FONT-SIZE: 12pt"> 

style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 12pt">A contribui la transformarea republicilor din Asia Centrală în state viabile din punct de vedere economic și politic, care să promoveze o politică prietenoasă față de Rusia;

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-ansi-language: FR"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">         lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Consolidarea rolului Rusiei în sistemul de relații politice (la nivel de guvern) și economice;

style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 12pt">Extinderea și continuarea procesului de integrare și cooperare între statele membre CSI;

style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 12pt">Protejarea intereselor economice ale Rusiei în zonă;

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-ansi-language: FR"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">         lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Asigurarea controlului Rusiei asupra resurselor energetice ale regiunii, dar și asupra magistralelor de transport ale petrolului - atât de râvnit de Rusia - din zona Mării Caspice;

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-ansi-language: FR"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">         lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Contracararea extremismului religios, concomitent cu intensificarea luptei împotriva traficanților de droguri și de arme;

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-ansi-language: FR"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">         lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Asigurarea securității ecologice, mai ales în zonele unde ar putea să apară astfel de probleme (Marea Aral și Marea Caspică);

style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 12pt">Apărarea drepturilor rușilor, care locuiesc în regiune.

style="FONT-SIZE: 12pt"> 

style="FONT-SIZE: 12pt"> style="mso-tab-count: 1">            Asigurarea intereselor economice reprezintă unul din obiectivele cele mai importante al politicii Moscovei în relația cu Asia Centrală. Pentru a-și apăra aceste interese, Rusia continuă să țină în frâu statele din zonă. lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Un exemplu în acest sens este Kazahstanul, pe teritoriul căruia Rusia are trupe și obiective militare, între care cosmodromul de la Baikonur și un poligon de teste nucleare.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Kazahstanul reprezintă al doilea stat producător de petrol, dintre fostele republici sovietice, după Rusia. Controlul asupra resurselor sale energetice și conductelor de transport al petrolului îi asigură Rusiei o armă cu care poate influența strategic și economic situația din zonă. De asemenea, în Rusia există o serie de întreprinderi care sunt dependente de livrările de bumbac din Uzbekistan. În ansamblu, Rusia și Asia Centrală sunt dependente una de cealaltă în plan economic.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Rusia are de asemenea interese vitale în domeniul petrolier și al gazului metan în Asia Centrală. În această zonă sunt concentrate importante rezerve, fapt care face ca asigurarea întâietății sale economice să fie foarte importantă, completând, în același timp, dominația sa în sfera extracției de petrol și gaze, precum și a transportului acestora în statele din vecinătatea apropiată. Mai mult decât atât, Rusia încearcă să evite izolarea economică, construind noi conducte - care-i traversează teritoriul - pentru transportul petrolului. Activitatea companiilor petroliere ruse în zona Asiei Centrale s-a intensificat considerabil, mai ales în Kazahstan, unde a început deja lupta pentru controlul asupra exportului de petrol. Acest aspect este valabil, e adevărat într-o mai mică măsură, și pentru relația dintre Rusia și Turkmenistan și Uzbekistan. style="mso-tab-count: 1">  

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Analiștii ruși au tendința de a se uita la țara lor ca la puterea care deține status-quo-ul în Asia Centrală; ca la țara care, alegând între o tranziție rapidă spre democrație și menținerea stabilității, a preferat o transformare progresivă. Rușilor le convine mai mult acest tip de tranziție, bazat pe stabilitate. El se poate constitui pentru țările din zonă într-un exemplu de urmat.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Fiind preocupată de influența americană și chineză și de interesele lor strategice în regiune, Rusia își impune consecvent prezența în zonă cu scopul de a-și lărgi și consolida relațiile cu țările Asiei Centrale. Unul din obiectivele președintelui Putin este a ocupa în Asia Centrală poziții puternice, folosindu-se pentru asta de lărgirea și consolidarea cooperării în domeniile militar și energetic. O dovadă în acest sens o reprezintă seria de acorduri bilaterale încheiate de Rusia.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            style="FONT-SIZE: 12pt">Imediat după ce Statele Unite și-au retras sprijinul acordat președintelui Uzbekistanului, Islam Karimov, din cauza faptului că autoritățile uzbece încălcau flagrant drepturile omului, Rusia s-a folosit de posibilitatea de a stabili relații economice și militare cu Uzbekistanul, relații care permit consolidarea pozițiilor ei nu numai în Uzbekistan, ci și în toată Asia Centrală. Potrivit prevederilor acordului militar, cele două țări s-au obligat să dezvolte un amplu sistem de securitate, care prevede cooperarea Ministerelor Apărării, de Interne, de Externe și a Consiliilor de Securitate ale celor două țări. Printre obiectivele anunțate se află lupta împotriva terorismului și a răspândirii armelor de distrugere în masă, lupta împotriva traficului și comerțului cu droguri și a crimei organizate.

style="FONT-SIZE: 12pt">Un al doilea pas al Moscovei a fost "spargerea gheții" în relația cu Tadjikistanul. Acordul bilateral încheiat nu demult prevede înființarea în style="FONT-SIZE: 12pt">Uzbekistan style="FONT-SIZE: 12pt"> a unei baze militare, cooperarea în domeniul apărării granițelor, Rusia obligându-se să furnizeze tot ceea ce este necesar pentru îmbunătățirea activității trupelor de la graniță. Mai mult decât atât, Serviciul Federal de Securitate (FSB) va crea o grupă operativă cu scopul coordonării activității trupelor de graniță uzbece și asigurarea pazei granițelor Uzbekistanului. La ceremonia de semnare a acordului, la Dușanbe, Vladimir Putin a subliniat că prezența militară rusă în Tadjikistan reprezintă garanția investițiilor ruse în stabilitatea din zonă.

style="FONT-SIZE: 12pt"> style="mso-tab-count: 1">            O altă direcție a strategiei ruse față de Asia Centrală o reprezintă intrarea ei formală în Organizația de Cooperare Central-Asiatică (OCCA). Creată în 1994, ca un organism economic, OCCA a devenit o instituție atotcuprinzătoare, care are pe agenda de lucru atât probleme politice, cât și economice, dar și lupta împotriva terorismului. Alăturarea Rusiei la această organizație este considerată a fi o tentativă de stopare a pătrunderii americane și chineze în regiune.

style="mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">            lang=FR style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Despre relațiile extinse - politice și economice - ale Rusiei cu Kazahstanul am amintit deja. Kazahstanul a prelungit cu 50 de ani acordul de închiriere a cosmodromului de la Baikonur. De asemenea, prin intermediul companiei Gazprom, Rusia negociază exportul gazului metan din Kazahstan spre Europa. În plus, Rusia a stabilit relații importante pe plan militar și economic cu Kârgâzstanul, înființând, în primăvara acestui an, în orașul Kant, o bază militară de aviație.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Pe lângă cooperarea bilaterală în plan militar și economic, Rusia își consolidează dominația în zonă prin intermediul Organizației Tratatului de apărare colectivă, care face din ea principalul actor în această alianță. Rusia își dezvoltă de asemenea relațiile cu țările din Grupul celor 6 de la Shanghai, pentru a reduce influența Chinei în zonă. Ca parte a unei cooperări în sfera apărării, care dobândește o amploare tot mai mare, Rusia a promis să efectueze, în prima jumătate a anului 2005, în Tadjikistan, exerciții militare cu statele din Grupul celor 6.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            style="FONT-SIZE: 12pt">Și în plan energetic, în pofida măsurilor SUA și Chinei, care încearcă să controleze rutele de transport ale petrolului, Rusia are atuuri. lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Cea mai mare parte a magistralelor de transport al petrolului din Asia Centrală tranzitează teritoriul rusesc. Circa 15% din petrolul exportat de Rusia are ca destinație Statele Unite. Potrivit ministrului Dezvoltării Economice și Comerțului, Herman Gref, Rusia poate concura lejer, în acest domeniu, cu țările arabe exportatoare de petrol pe piața americană.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

style="mso-bidi-font-size: 12.0pt">Moscova, în căutarea stabilității

style="FONT-SIZE: 12pt"> 

style="mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">            lang=FR style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Demersul rus, întreprins în direcția consolidării legăturilor cu republicile Asiei Centrale, are la bază câteva aspecte fundamentale. Tentativele de a-și impune dominația asupra teritoriului acestor state (foste republici ale Uniunii Sovietice) nu joacă un rol important în strategia Rusiei. Scopul Moscovei, judecând după demersurile sale, este de a folosi stabilitatea ca element de bază al politicii sale externe, în cadrul căreia interesele naționale ale Rusiei să fie asigurate în modul cel mai sigur prin sporirea influenței sale economice și militare. De asemenea, factorul stabilitate are un rol hotărâtor în convingerea numeroasei diaspora rusești din aceste state de a rămâne în regiune și a nu se întoarce în Rusia. Diaspora rusă din Asia Centrală este socotită principalul instrument prin care Rusia încearcă să "lege" economiile fostelor republici sovietice de a sa.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            style="FONT-SIZE: 12pt">Rusia, în pofida parteneriatului său cu Statele Unite și a luptei comune împotriva terorismului, continuă să fie circumspectă față de consecințele pe termen lung ale creșterii influenței și prezenței americane în zonă. lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Evident, Rusiei nu-i va plăcea dacă statele din zonă se vor orienta, exclusiv, în direcția Occidentului. Relațiile militare și economice, în special cele energetice, au o însemnătate mare pentru asigurarea intereselor Rusiei în sfera securității. Aceasta a reieșit și din declarația generalului-colonel Valerii Manilov, care a afirmat că "dacă Washingtonul va instala o bază militară permanentă în Uzbekistan sau Kârgâzstan, atunci situația care se va crea va fi analizată luându-se în considerare toți factorii, pentru ca Moscova să-și poată elabora propria strategie politică, cu scopul apărării intereselor în zonă". Aceasta nu înseamnă că Rusia este dispusă să meargă până la o confruntare cu Statele Unite, ci, mai degrabă, dorește obținerea unui acord reciproc în această problemă.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Interesant este faptul că Rusia și-a "înăsprit" modul de abordare al relațiilor cu China. În octombrie 2004, la ședința Organizației pentru Cooperare de la Shanghai, Rusia și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca o inițiativă mai veche a Chinei, privind crearea unei zone de comerț liber, inițiativă sprijinită de ceilalți membri ai organizației. Neliniștile Moscovei sunt provocate și sporite de creșterea constantă a influenței economice și militare a Chinei, care se poate reflecta negativ asupra intereselor naționale ruse.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            O altă problemă este prezența constantă a militarilor ruși la granița tadjiko-afgană, în contextul nu demult încheiatelor alegeri prezidențiale din Afganistan și al pregătirii alegerilor generale. Luând în considerare legăturile dintre Alianța Nordului și Tadjikistan, și, într-o anumită măsură, dintre Alianța Nordului și Rusia, situația creată îi poate atrage pe comandanții afgani într-o mișcare de rezistență față de autoritatea centrală de la Kabul. Rezistența va spori dacă acești comandanți vor considera că programele îndreptate în direcția dezarmării și reorganizării nu sunt altceva decât tentative mascate de a le reduce influența. Influența crescândă a paștunilor și marginalizarea Alianței Nordului în cadrul structurilor de putere pot de asemenea contribui la apariția, la nivelul conducătorilor Alianței, a unui sentiment de insecuritate, care ar putea avea consecință apropierea de susținătorii săi tradiționali, adică Rusia și Tadjikistan. style="FONT-SIZE: 12pt">Pe termen mediu, acest aspect ar putea deveni o sursă de insecuritate.

style="FONT-SIZE: 12pt"> 

style="mso-bidi-font-size: 12.0pt">Concluzii

style="FONT-SIZE: 12pt"> 

style="FONT-SIZE: 12pt">Apărarea intereselor economice și asigurarea securității reprezintă unele din obiectivele vitale ale Rusiei. Mișcările făcute de Rusia în direcția relațiilor bi- și multilaterale este necesar să fie văzute ca tentative de refacere a unei influențe diminuate și folosirea lor în elaborarea propriei strategii regionale. De asemenea, aceste demersuri au o însemnătate foarte mare în dorința Moscovei de a zădărnici intențiile altor actori transregionali - cum ar fi style="FONT-SIZE: 12pt">China style="FONT-SIZE: 12pt"> sau Statele Unite - și de a "reumple" vidul apărut în Asia Centrală după destrămarea URSS. În lumina celor afirmate, pașii Rusiei trebuie văzuți în contextul dorinței acesteia de a-și menține prezența strategică în regiune, considerată de ea un glacis strategic. Obiectivul este atins prin extinderea relațiilor cu statele din zonă, prin pariul făcut pe "stabilitate" și mai puțin pe democrație și, mail ales, pe răbdare. O răbdare pe care Kremlinul întotdeauna a avut-o.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 21

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: