Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Reformă în lumea umbrelor

Dragoº TÃBÃRAN

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Congresul a aprobat planul de reformă a comunității de informații a Statelor Unite. Este cea mai dramatică restructurare din ultimii 50 de ani și răspunde așteptărilor specialiștilor și politicienilor. Una dintre cele mai importante schimbări este apariția postului de coordonator al comunității de informații. Directorul Național al Informațiilor, funcție diferită de cea a Directorului C.I.A., va avea în subordinea sa toate serviciile de informații americane oficiale și controlul absolut al bugetului destinat activităților de spionaj și contraspionaj. Această ultimă prevedere a declanșat deja nemulțumirea Pentagonului.



lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">CUTREMUR LA CIA

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Două demisii la vârf din cel mai puternic serviciu secret din lume, inclusiv șeful departamentului de spionaj, au fost semnalul că la C.I.A. a început un amplu proces de restructurare. Inițiatorul acestui adevărat cutremur este noul director al agenției, Porter Goss, poreclit "Șeriful" de agenții îmbrăcați în costume Armani de la Langley. Fost ofițer operativ dar și președinte al Comisiei pentru servicii secrete a Congresului, Goss pare să fie intransingent și adept al măsurilor dure. Procesul început de el promite să fie o reformă reală și nu o simplă cosmetizare.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Despre problemele de la C.I.A. s-a vorbit imediat după 11 septembrie 2001 când Agenția, alături de celelalte servicii de informații americane, a fost acuzată că nu a oferit informațiile necesare pentru a se preveni atacul împotriva Americii. Acuzele au fost aplanate rapid de războiul din Irak dar problemele au ieșit din noua la suprafață după ce a devenit clar că principalul serviciu de informații al Statelor Unite nu a oferit date corecte privind existența sau nu a programelor irakiene de producere a armelor de distrugere în masă. Bazându-și pledoaria împotriva Irakului pe dosarele C.I.A., administrația Bush a descoperit cu stupoare că acestea sunt incomplete și, lucru și mai grav, incorecte. Demisia directorului George Tenet, justificată la momentul respectiv prin motive personale, a fost numai vârful aisbergului. Acum a devenit clar că intre mamutul de la Langley și Casa Albă s-a creat o falie adâncă.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            INTELLIGENCE PRODUCERS VS. INTELLIGENCE CONSUMERS

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Eșecurile și scandalurile din ultimii ani au pus numeroase întrebări privind responsabilitarea erorilor. Mulți au acuzat serviciile secrete și au susținut că acestea nu și-au îndeplinit menirea pentru care au fost create: furnizarea de informații necesare asigurării securității naționale. Cei care arată cu degetul spre C.I.A. susțin că au fost numeroase cazuri când agenții secreți au făcut exces de zel și au distorsionat informațiile. În esență, se consideră ca există o disfuncție majoră între culegerea de informații și analiza și interpretarea lor, disfuncție devenită sistemică la C.I.A. și care a generat insuccesele istorice ale Agenției.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            În replică, C.I.A. consideră că a furnizat informațiile necesare, dar de multe ori a fost silită să le modifice potrivit intențiilor administrației, și a înaintat analize corecte dar acestea au fost ignorate de politicieni. Adevărul se află, probabil, undeva la mijloc dar această constatare nu face decât să pună din nou problema relației dintre serviciile de informații și administrație. Serviciile de informații din Statele Unite sunt conduse de oameni numiți politic, caz în care asumarea responsabilității devine o problemă politică.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            DOSARUL "JANE BOND"

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            În iulie 2003 a explodat în presa americană scandalul dezvăluirii identității unui agent secret, ceea ce în mod normal nu se întâmplă decât în două cazuri: când spionul este prins de inamic sau când este prins în flagrant delict de trădare. Valerie Plame nu se afla în nici una dintre aceste situații. În vârstă de 40 de ani, Valerie se prezenta la Washington drept "consultant în energie". Era, de fapt, N.O.C. - non official cover - agent fără acoperire oficială, specialistă în arme de distrugere în masă, antrenată în utilizarea armelor de foc și vorbește perfect engleză, germană, greacă și franceză. A desfășurat misiuni la Atena și Bruxellesdar a fost retrasă la Washington după ce C.I.A. a bănuit că identitatea sa reală a fost dezvăluită serviciului secret rus - KGB - de către Aldrich Ames, fostul director al departamentului de contraspionaj al C.I.A., care lucra pentru Moscova.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Valerie Plame nu a greșit dar cariera sa în Agenție a luat sfârșit anul trecut. Valerie s-a căsătorit în 1997 cu Joseph Wilson, diplomat cu misiuni în Niger, Togo, Burundi, Africa de Sud și Congo. Wilson a devenit în 1988 numărul doi al ambasadei S.U.A. la Bagdad, calitate în care a fost ultimul diplomat american care l-a întâlnit pe Saddam Hussein. Guvernul american i-a cerut fostului diplomat să verifice un raport al serviciilor secrete britanice despre tentativele Irakului de a achiziționa uraniu din Niger. Wilson a ajuns la concluzia că raportul britanic este eronat iar Agenția a transmis această informație Casei Albe. Un an mai târziu, președintele Bush susținea, totuși, în fața Congresului varianta britanică, ignorând raportul Wilson. După ce fostul diplomat a dezvăluit presei rezultatele anchetei sale privind uraniul din Niger, Casa Albă este silită să recunoască eroarea dar invocă o problemă de comunicare cu C.I.A. Urmarea? Funcționari de la Casa Albă au dezvăluit presei identitatea reală a Valeriei Plame. Repede uitat, cazul său este o dovadă a conflictului dintre principalul serviciu de informații american și Casa Albă.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            O COMUNITATE CU PROBLEME?

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Furtuna de la C.I.A. nu privește numai Agenția. Sunt puse în discuție atât raporturile dintre serviciile de informații și administrație dar și posibilele reajustări ale comunității de informații din Statele Unite, comunitate alcătuită oficial din 15 servicii atașate diverselor structuri ale guvernului american. Potrivit Actului Securității Naționale din 1947, Directorul C.I.A. este și coordonatorul comunității de informații dar problemele cu care s-a confruntat Agenția în ultimii ani pun sub semnul întrebării și rolul Directorului. Nu puțini sunt cei care susțin că trebuie creat un nou post de coordonator care să fie deasupra tuturor serviciilor de informații, astfel încât directorul C.I.A. să nu mai fie și directorul comunității de informații.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Un alt scandal - dezvăluirea în presă a existenței unui presupus spion israelian la vârful Departamentului Apărării, scurgere de informații despre care Casa Albă a lăsat să se înțeleagă că provine de la C.I.A. - demonstrează că relațiile dintre serviciile care alcătuiesc comunitatea (oficială) a serviciilor de informații americane nu sunt mereu cordiale. Mai mult, Pentagonul - care culege, stochează și analizează 80% din informațiile privind securitatea națională - și-a creat propriul Birou pentru Planuri Speciale, structură desemnată să ofere interpretări diferite de cele furnizate de partenerii din comunitatea de informații a Statelor Unite. Apariția acestui Birou pentru Planuri Speciale, în afara cadrului creat de National Security Act din 1947, a fost urmată de o întrebare pe cât de justificată, pe atât de dificilă: cine oferă informațiile de importanță strategică la nivelul administrației, structurile create special pentru acest scop sau structuri paralele de la Pentagon?

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            style="FONT-SIZE: 12pt">SIGINT VS. HUMINT - O REFORMĂ NECESARĂ

style="FONT-SIZE: 12pt"> 

style="FONT-SIZE: 12pt"> style="mso-tab-count: 1">            Dincolo de problemele politice și organizatorice, disfuncțiile de la nivelul operativ al serviciilor de informații americane sunt evidente. Au demonstrat-o dramatic atentatele din 11 septembrie dar și eșecurile din Irak. lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Dependente într-o prea mare proporție de tehnologii sofisticate, serviciile de informații americane s-au dovedit puțin pregătite pentru a face față inamicilor non-statali. Este adevărat că N.S.A. a obținut două înregistrări care anticipau un atentat de proporții în Statele Unite dar informațiile respective nu erau specifice, motiv pentru care nu au putut fi exploatate pentru a preveni dezastrul.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Specializată în penetrarea la vârful statelor străine, C.I.A. s-a dovedit incapabilă să-și introducă agenții în zona decizională a organizațiilor de tip Al Qaida. Capabile să ajungă la vârful structurilor militare irakiene - armata americană a câștigat Bagdadul plătindu-i comandantului Gărzii Republicane câteva milioane de dolari - serviciile de informații nu au reușit să penetreze grupările insurgente sunnite sau șiite.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Noul Director Național al Informațiilor va trebui să răspundă tuturor acestor întrebări și mai ales să găsească soluții pentru schimbarea radicală a activității serviciilor de informații americane. Altfel, noua lege va rămâne doar un petec de hîrtie.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 21

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: