Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Lunga așteptare a Rusiei

Laurențiu CONSTANTINIU

style="FONT-SIZE: 12pt">Alegerile prezidențiale din Ucraina reprezintă o șansă istorică pentru Rusia. Dacă socotelile tehnologilor politici vor ieși, atunci, la 13 ani de la destrămarea URSS, Moscova are pentru prima dată șansă reală de a crea și conduce, dacă nu o supraputere sau imperiu, atunci un bloc monolitic și puternic de state, format din Rusia, Ucraina, Bielorusia și Kazahstan.

style="FONT-SIZE: 12pt"> style="mso-tab-count: 1">            Kazahstanul nu o dată a demonstrat că este pentru o astfel de idee. Cu Bielorusia, procesul de unire a început încă din 1995, iar Rusia l-a încetinit, în mod conștient, așteptând ca Ucraina să fac lang=RO style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: RO">ă style="FONT-SIZE: 12pt"> acest pas. Rusia a așteptat Ucraina pentru mult timp, însă, până în 2004, Kievul nu a fost pregătit pentru dezbaterea unei probleme atât de importante cum este unirea. lang=RO style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: RO">



lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">De aceea, acum, Vladimir Putin, atât de unilateral și periculos, face propagandă pentru protejatul puterii, Viktor Ianukovici. Acest candidat reprezintă o garanție pentru președintele rus că, odată venit la putere, va face totul pentru îndeplinirea de Moscova a obiectivului său istoric. Kremlinul i-a și făcut o serie de avansuri. Și astfel cea mai importantă inițiativă a sa, zona unică în cadrul celor patru state (ea este mai mult o zonă militară decât una economică), începe să devină realitate.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Pe acest fond, sistarea oricăror vizite ale președintelui Putin în Occident este caracteristică. El a vizitat doar SUA și Franța. Apoi, a întreprins vizite doar în statele din CSI. Este clar că politica externă a Moscovei a înclinat considerabil spre Est, având în atenție, în primul rând, această organizație. Faptul nu este întâmplător. Moscova savurează din nou statutul său, de "supracapitală".

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Există două Ucraine?

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Întrebarea cea mai importantă este pe care Ucraină poate conta Rusia astăzi. Din punctul nostru de vedere, problema este că actualele alegeri prezidențiale nu seamănă cu cele din 1999, când țara a ales între "un rău, dar stabil", întruchipat de președintele Kucima, și "groaza roșie", personalizată de liderul Partidului Comunist Ucrainean, Simonenko, ci cu cele din 1994, când actualul președinte, Leonid Kucima, tocmai prelua puterea. Ca și acum 10 ani, țara alege între "prooccidentalul" Viktor Iușcenko (în 1994, acest rol a fost îndeplinit de primul președinte ucrainean, Leonid Kravciuk) și "prorusul" Viktor Ianukovici (această misiune i-a revenit, în 1994, lui Leonid Kucima).

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            style="FONT-SIZE: 12pt">Așa cum se știe, Kravciuk, care beneficia de uriașe resurse administrative, a pierdut. În pofida, însă, a rezultatului primului tur al actualelor alegeri prezidențiale din Ucraina, ne îndoim că lui Iușcenko îi vor ajunge resursele (financiare, administrative, organizatorice), pentru a obține victoria finală. lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">În ce-l privește pe Ianukovici, el reprezintă același tip de manager cenușiu, așa cum era Kucima în 1994. Paralela făcută de noi este interesantă pentru că Leonid Kucima a ajuns la putere, cu 10 ani în urmă, având același tip de mesaj electoral, pe care-l promovează astăzi Ianukovici: dubla cetățenie, apropierea de Rusia, limba rusă cu statut de a două limbă de stat.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            La sfârșitul anului 2004, a devenit clar că societatea ucraineană, ca acum 10 ani, nu a devenit o națiune unită. Din nou, astăzi, Ucraina s-a împărțit într-o UcrainăOccidentală și alta de Est. 90% din locuitorii din zona de Est nu vor vota niciodată pentru Iușcenko, în timp ce, în Vest, 90% din populație nu va vota pentru Ianukovici. Nu există probabil în Europa o altă țară în care simpatiile politice să fie atât de clar delimitate și regionalizate.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Dacă această problemă este într-o oarecare măsură importantă, se poate judeca după de mult uitatul referendum din 17 martie 1991 (atunci, Gorbaciov a pus problema în termenii "a fi sau a nu fi URSS"), când Ucraina de Vest a votat împotriva Uniunii, iar esticii pentru. Și deși, pentru o scurtă perioadă, puciul de la Moscova, din august 1991, a încurcat socotelile, modificând, pentru o vreme, relațiile locuitorilor din regiunea de Est a Ucrainei cu Moscova și Rusia, situația însă, în ansamblu, este aceeași. Astăzi sunt două Ucraine: de Est și de Vest. Prima înclină spre Rusia, cea de-a doua către Occident. În țară nu există, deocamdată, un lider sau o ideologie națională, care să fie capabile să coalizeze societatea. De aceea, astăzi ar fi firesc să se gândească ce va fi peste 10 ani. Oare această înfruntare surdă din societate nu demonstrează faptul că Ucraina nu va putea deveni un stat viabil?

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Dilema Rusiei

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">Victoria lui Iușcenko - așa cum o arată situația din primul tur - fără îndoială ar reprezenta o înfrângere pentru Rusia. În pofida faptului că s-a pronunțat pentru o bună relație cu Rusia, este evident că puterea de la Moscova nu-l agreează. style="FONT-SIZE: 12pt">Unele proiecte regionale - cărora style="FONT-SIZE: 12pt">Gruzia style="FONT-SIZE: 12pt">, style="FONT-SIZE: 12pt">Moldova style="FONT-SIZE: 12pt"> (aceasta din urmă așteaptă rezultatul alegerilor ucrainene pentru a-și stabili viitoarele intenții privind NATO și UE), style="FONT-SIZE: 12pt">Uzbekistan style="FONT-SIZE: 12pt"> și Azerbaidjan ar dori să se alăture, și care sunt sprijinite de Statele Unite - pe care Iușcenko le propunenu fac plăcere Moscovei și-i crează candidatului opoziției probleme. Este vorba de Organizația de cooperare regională, denumită GUUAM (după denumirea statelor semnatare: Gruzia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan și Moldova), al cărei protocol a fost semnat la 10-11 octombrie 1997, cu prilejul summitului șefilor statelor ai Uniunii Europene, de la Strasbourg. În aceste condiții, inițiativa "zonei economice unice" în variantă rusă, ar trebui să fie uitată de către Kremlin.

style="FONT-SIZE: 12pt"> style="mso-tab-count: 1">            lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR">În cazul victoriei lui Iușcenko, e de înțeles cine ar putea pretinde la funcțiile administrative și prin ce fel de metode noii deținători ai puterii vor acționa. Reprezentanții din anturajul candidatului opoziției sunt oameni politici publici, oameni de afaceri cunoscuți, ale căror activități ne permit să facem o prognoză privind sistemul de coordonate după care va evolua societatea ucraineană sub conducerea președintelui Iușcenko.

lang=FR style="FONT-SIZE: 12pt; mso-ansi-language: FR"> style="mso-tab-count: 1">            Dacă Ianukovici va ajunge președinte, atunci Ucraina se va distanța semnificativ de Occident. În spatele lui Ianukovici se află o nouă elită regională necunoscută și neînțeleasă, până acum, în Occident. Mai ales că aceasta nu este o oligarhie de tip central, ci una provincială, care s-a îmbogățit în mod miraculos. Ea nu are, deocamdată, o mentalitate de etatistă, ci este mânată de apriga dorință de a ajunge la putere, cu toate consecințele, care reies de aici, pentru politica internă și externă. De aceea, putem afirma că situația într-o țară condusă de președintele Ianukovici, va semăna cu cea din perioada celui de-al doilea mandat al președintelui Elțîn, când interesele economice ale unor grupuri stabileau politica țării. În ceea ce privește relația acestora cu Occidentul, se poate afirma că aceasta va avea la bază nu considerente de ordin ideologic, ci strict pragmatice. Oligarhilor ucraineni din estul țării le sunt necesare piețele occidentale, însă ei știu foarte bine că le pot cuceri doar cu sprijinul partenerilor ruși. Pe această bază se va construi colaborarea interstatală și integrarea. Însă e puțin probabil că oamenii de afaceri din Donețk (unul din cele două clanuri, care se luptă pentru întâietate politică) vor permitecolegiilor ruși să le "înghită" afacerile. De aceea, nu credem că ei vor merge atât de departe - cum visează președintele Putin - cu unire. Se pare că timpul pentru refacerea superputerii încă nu a sosit.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 21

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: