Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

3G

Cristian BANU

lang=RO style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: ''; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: ''; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA">Astăzi există o varietate de standarde de telefonie mobilă. Nu poți călători dintr-o țară în alta fără a fi nevoit să schimbi telefonul pentru a-l putea folosi. Noua generație, cunoscută sub numele de 3G, de la a treia generație, nu numai că va trimite mai aproape de conceptul de globalizare, ci oferă și suportul necesar pentru a integra internetul de mare viteză în dispozitivele mobile.

Termenul 3G este prescurtarea de la a treia generație, o tehnologie care reușește să integreze două dintre tehnologiile cu cea mai rapidă dezvoltare în momentul de față, telefonia mobilă și internetul wireless. Noile aparate 3G vor permite utilizatorilor să acceseze muzică, fotografii și clipuri video pe un dispozitiv mobil. Scopul pe termen lung este ca această tehnologie să creeze un standard unic. Totuși, ținând cont de numărul mare de standarde de azi, unificarea va mai avea de așteptat.



De unde a început


Prima generație de telefoane mobile a fost bazată pe tehnologia analogică FM (frecvență modulată). Majoritatea țărilor au dezvoltat propriile rețele, dar nu puteau folosi roamingul. Acest lucru era problematic mai ales în Europa, unde fiecare țară avea propriul standard. Pentru a rezolva această problemă, European Telecommunications Standards Institute (ETSI) a creat sistemul GSM (Global System for Mobile Communications), prima tehnologie de a doua generație. La începutul anilor '90 această tehnologie a fost impusă ca standard în Europa, devenind liderul, cu peste 250 de milioane de utilizatori.

Japonia a ales o altă cale, dezvoltând tehnologia Personal Digital Cellular (PDC). Aceste sisteme aveau ca scop creșterea capacității de transmisie a vocii pe sistemele analogice clasice, pe măsură ce prima generație atingea limitele datorită creșterii explozive. PDC este o tehnologie bazată pe TDMA (Time Division Multiple Access) și operează în banda de 800 și 1500 MHz.

În vreme ce Europa și Japonia încercau să standardizeze o tehnologie, Statele Unite au permis dezvoltarea mai multor tehnologii diferite: IS-95 CDMA, IS-136 TDMA și GSM.

Treptat, pe măsură ce internetul cunoștea o dezvoltare explozivă, a apărut nevoia de a îmbina serviciile de voce cu cele de date. Deoarece tehnologia 3G era prea costisitoare, majoritatea rețelelor au ales să facă trecerea treptat, introducând mai întâi o tehnologie intermediară, așa-numita 2,5G.

Tehnologiile dezvoltate până acum sunt:

 

Tehnologiile de primă generație:

1) Advanced Mobile Phone System (AMPS) a fost lansată în SUA. Este un sistem analog, bazat pe tehnologia FDMA (Frequency Division Multiple Access). Astăzi este cel mai utilizat sistem analog și al doilea ca mărime la nivel mondial. 

2) Nordic Mobile Telephone (NMT) a fost dezvoltată cu precădere în țările nordice (4,5 milioane de utilizatori în 1998 în 40 de țări, din Scandinavia, Asia, Rusia și alte țări est-europene)

3) Total Access Communications System (TACS) a fost utilizată pentru prima dată în Marea Britanie în 1985. Se bazează pe tehnologia AMPS.

Au mai fost alte tehnologii, dar ele nu au depășit granițele unei țări.

Tehnologiile de generația a doua:

1) Global System for Mobile Communications (GSM) a fost dezvoltată în anii '80 ca inițiativă pan-europeană și la standardizare au participat Comisia Europeană, operatorii de telecomunicații și producătorii de echipamente. GSM utilizează tehnologia TDMA (Time Division Multiple Access). Este utilizată de toate țările europene și a fost adoptată și de alte continente. Este cel mai utilizat sistem, cu o cotă de circa 45% la nivel mondial. 

2) TDMA IS-136 este o îmbunătățire digitală a tehnologiei analoge AMPS. Inițial, la lansarea ei în 1991 a fost numită D-AMPS și principalul scop era de a proteja investițiile masive în tehnologia AMPS. Serviciile digitale AMPS sunt utilizate comercial în peste 70 de țări, mai ales în America și Asia.

3) CDMA IS-95 style="mso-bidi-font-style: italic">mărește capacitatea prin utilizarea integrală a bandei de frecvență prin utilizarea unui cod unic (CDMA sau Code Division Multiple Access). Cea mai mare piață pentru această tehnologie este Coreea.

4) Personal Digital Cellular (PDC) este al doilea standard mobil ca număr de utilizatori și este utilizat în principal în Japonia unde a fost lansat în 1994. La fel ca tehnologia GSM, se bazează pe tehnologia TDMA. În noiembrie 2001, erau peste 66 milioane de utilizatori numai în Japonia.

5) Personal Handyphone System (PHS) este un sistem digital utilizat în Japonia, lansat în 1995 ca o alternativă ieftină la sistemele celulare. Este undeva între tehnologia celulară și cea cordless. Din această cauză are o serie de limitări.

Drumul către tehnologia 3G - 2,5G

 

Cea mai grăbită în implementarea tehnologiei 3G a fost Japonia, care avea o mare problemă pe măsură ce rețelele existente se dezvoltau. Lipsa unei rețele 2G adecvate care să poată prelua și serviciile de date a făcut ca pentru Japonia să fie foarte importantă trecerea la 3G. În Europa, prima implementare a unei tehnologii superioare 2G este GPRS (General Packet Radio Service). Această îmbunătățire a tehnologiei GSM utilizează infrastructura GSM pentru a adăuga și servicii de date.

În SUA, Canada și o mare parte din America Latină și America de Sud pașii spre migrare către tehnologia intermediară au limitele tehnologiilor 2G folosite. Cei mai avantajați sunt cei care utilizează tehnologia CDMA, care este, în ceea ce privește transferul de date, superioară posibilităților GSM.
Pentru utilizatorii tehnologiei IS-136 TDMA este tehnologia EDGE. Aceasta este destinată să permită transferul de date în rețea la 384 kbps. Avantajul acestui progres îl reprezintă faptul că va permite integrarea rețelelor europene IS-136 TDMA cu cele americane. Dezavantajul, cel puțin în prima parte, îl constituie faptul că această creștere pe partea transferului de date se va face în detrimentul transferului pentru voce.

 

Tehnologia 3G


Tehnologia 3G deschide o mulțime de noi posibilități. Capacitățile sporite ale rețelelor vor permite operatorilor de telefonie să profite de creșterea explozivă a internetului de mare viteză.

La mijlocul anilor '80, International Telecommunication Union stabilea IMT-2000, standardul generației a treia de telefonie mobilă. După aproape 10 ani de muncă sub conducerea ITU, în anul 2000 au fost aprobate în unanimitate specificațiile tehnice sub brandul IMT-2000. Întreaga industrie a telecomunicațiilor a fost de acord cu aceste specificații, ceea ce înseamnă că pentru prima dată există o șansă reală pentru interoperabilitatea rețelelor.

3G a creat un boom extraordinar. Statele au câștigat enorm prin acordarea licențelor 3G, aducând majoritatea companiilor de telecomunicații în pragul falimentului. După ce au plătit licențele, companiile respective au descoperit că nu au bani suficienți pentru dezvoltarea noilor rețele.

Introducerea efectivă a primei rețele 3G în Japonia nu a avut succesul scontat, stârnind mari îngrijorări în lumea telecomunicațiilor. Nici acum, 3G nu poate fi considerat un succes. Cauzele sunt în principal:

lang=RO style="FONT-FAMILY: Georgia; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         lipsa unor telefoane performante,

lang=RO style="FONT-FAMILY: Georgia; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         prin tehnologia 2,5 G, majoritatea consumatorilor sunt satisfăcuți (mai ales că pot utiliza terminalele 2G),

lang=RO style="FONT-FAMILY: Georgia; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         rețele insuficient puse la punct.

Este evident că 3G este viitorul și problemele care îi întârzie dezvoltarea pot fi rezolvate pe termen foarte scurt. Existând un standard unificat, atât producătorii de echipamente, cât și rețelele de telecomunicații sunt foarte interesate de dezvoltarea tehnologiei 3G, astfel încât și în acest domeniu să ajungem la o adevărată globalizare.

Publicat în : Tehnologie  de la numărul 21

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: