Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

HDTV - Televiziunea de înaltă definiție

Cristian BANU

În câteva din articolele anterioare din această rubrică am amintit de mai multe ori despre televiziunea de înaltă definiție. Întrucât ea capătă o răspândire din ce în ce mai mare, fiind anunțate și în Europa stații TV care vor emite în acest format, iată despre ce este vorba. Televiziunea de înaltă definiție, HDTV, oferă o imagine și unsunet de cea mai bună calitate. Rezoluția sporită oferă o claritate departe de standardele actuale. Filmele își păstrează lățimea originală, oferind o experiență de vizionare aproape de cea de la cinematograf, iar evenimentele sportive câștigă în spectaculozitate.



Ce este HDTV?

 

În televiziunea analogă, un semnal analogic de 6 Mz poartă intensitatea și culoarea de-a lungul a 625 de linii orizontale (în SUA sunt 525), fiecare imagine fiind reîmprospătată la fiecare a 30-a parte dintr-o secundă. (În display-urile de tip interlaced, jumătate din linii au un refresh de a 60-a parte dintr-o secundă.)

Această rezoluție era extraordinară acum 50 de ani, dar astăzi este depășită. La orice monitor de calculator, cea mai joasă rezoluție este deja de 640x480 pixeli, dar majoritatea folosesc deja o rezoluție de 1024x768. Obișnuiți cu rezoluțiile monitoarelor PC-urilor, rezoluția receptoarelor TV de azi pare slabă.

Multe dintre sistemele actuale, ca și cele DVD folosesc o codare digitală care permite imagini mult mai clare. La aceste sisteme, informația digitală este convertită la formatul analog pentru a fi vizualizată la televizoarele analogice. Imaginea arată astfel superioară formatului VHS, însă ar fi de cel puțin două ori mai bună dacă nu s-ar efectua conversia.

Din această cauză există în prezent presiuni către trecerea la formatul digital la receptoare. Astfel, televiziunea digitală înseamnă transmisiunea și recepționarea semnalelor tv direct în format digital.

Televiziunea de înaltă definiție, HDTV, înseamnă combinarea televiziunii digitale de înaltă rezoluție cu sunetul Dolby Digital Surround. Această combinație aduce atât imagini de o claritate extraordinară, cât și un sunet deosebit. Sistemul necesită însă noi echipamente de producție și transmisie pentru posturile TV, precum și noi aparate de recepție pentru utilizatori. Însă câștigurile ar fi enorme în planul calității imaginii, permițând rezoluții aproape duble (1080 linii).

Formatele utilizate în HDTV sunt:

* 720p - 1280x720 pixels progressive

* 1080i - 1920x1080 pixels interlaced

* 1080p - 1920x1080 pixels progressive

Interlaced sau Progressive reprezintă modul de scanare a liniilor. În sistemul Interlaced, liniile impare sunt emise la o scanare a ecranului, iar liniile pare la a doua scanare. La 30 de cadre pe secunde, ecranul arată o jumătate de cadru la fiecare a 60-a parte dintr-o secundă. La ecranele mici, acest lucru nu este observabil, însă la ecranele mari se poate observa un efect de pâlpâire a imaginii.

Scanarea progresivă permite înfățișarea imaginii complete la fiecare a 60-a parte dintr-o secundă, ceea ce oferă o imagine mult mai clară, însă la o frecvență mai largă.

MPEG-2

Pentru a utiliza formatele analoge actuale, posturile de televiziune trebuie să compreseze formatul digital pentru a "intra" în cei 6 MHz utilizați de televiziunea analogică. Acest lucru este permis prin comprimarea cu ajutorul software-ului.

Schema de compresie utilizată de televiziunea digitală este cunoscută sub numele de MPEG-2. Din fiecare cadru, se înregistrează exact atât cât este necesar ca să nu se observe că lipsesc porțiuni din imagine. În cadrele consecutive, se înregistrează numai elementele care se modifică de la un cadru la altul. Astfel, cantitatea de date se reduce cu o rată de compresie de 55:1.

Formatul acesta este deja standard pentru DVD-uri sau televiziunea prin satelit. Compresia reduce calitatea imaginii, însă ceea ce se pierde este oricum ignorat de ochiul uman. Iar utilizarea acestui standard permite interacțiunea cu alte echipamente digitale, cum ar fi computerele multimedia. Astfel, o emisiune în format HDTV poate fi înregistrată pe computer și, invers, aplicațiile de pe CD-ROM pot fi redate de televizor.

 

Prin ce diferă HDTV?

 

În SUA, standardul NTSC are o rezoluție de 525 linii, dintre care doar 480 sunt vizibile. Astfel, un televizor obișnuit are o rezoluție de aproximativ 200.000 de pixeli. Spre comparație, televiziunea digitală are o rezoluție de două milioane de pixeli, adică de 10 ori mai mare!

Televiziunea analogică utilizează filmul de 35 mm, care are un aspect ratio de 1,37:1, destul de aproape de cel al unui televizor, adică 4:3 (1,33:1). Pentru HDTV însă, producătorii vor trebui să utilizeze alte echipamente pentru a putea face față televiziunii digitale care are un aspect ratio de 16:9 (1,78:1), care este foarte aproape de cel utilizat de filmele artistice, care au un aspect ratio de 1,85:1 sau 2,35:1. Pentru televiziunea digitală, stațiile TV trebuie să editeze filmele fie tăindu-le pentru a se încadra în cei 4:3 necesari, fie introducând sus și jos o bandă neagră pentru a păstra aspectul ratio, blocând astfel inutil aproape jumătate de ecran.

Acest lucru nu va mai fi necesar pentru HDTV.

De asemenea, sunetul este foarte important, noile echipamente trebuind să fie compatibile cu Dolby System Surround.

Simplificând, HDTV aduce nou: o imagine mai lată, o rezoluție de 10 ori mai mare și un sunet de o calitate sporită.

 

Echipamente

 

Deja au început să emită numeroase stații în format HDTV, astfel că există și numeroase echipamente pentru recepția acestor programe. Cele mai recomandate sunt, desigur, televizoarele cu plasmă, dar există și receptoare HDTV la un preț ceva mai mic, în jur de 2000$. De asemenea, există pe piață convertoare HDTV, care permit utilizarea vechiului televizor analogic, însă calitatea va fi inferioară, similară calității DVD.

Trecerea la televiziunea de înaltă definiție este un proces care se va desfășura treptat și deocamdată nu există consens asupra rezoluției care să fie adoptată de toată lumea. Cert este că asistăm la începutul unificării a trei industrii uriașe: computerele personale, industria divertismentului și industria electrocasnică. Din această cauză, procesul de conversie va fi lent și destul de costisitor. Însă rezultatul final reprezintă un progres remarcabil.

Publicat în : Tehnologie  de la numărul 20

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: