Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Războiul promisiunilor electorale

Cristian BANU

Puterea și Opoziția din România au anunțat fiecare oferta electorală. Dacă în ceea ce privește partidul de guvernământ nu există nici o surpriză, programul Alianței D.A. vine cu o serie de lucruri noi, de-a dreptul revoluționare. Din păcate însă, anumite probleme sunt lăsate deoparte și de unii, și de ceilalți. Programul PSD poate fi caracterizat, fără nici un fel de reticență, populism lipsit de orice contact cu realitatea, în vreme ce oferta Opoziției se plasează, în mod clar, spre dreapta, în cea mai pură tradiție liberală: fiscalitate redusă, retragerea statului din economie, retrocedarea proprietăților.

Față de ceilalți ani, avem acum suficiente teme de dezbatere electorală, concrete, de maximă importanță. Rămâne de văzut dacă în campanie vom asista la discutarea lor sau tot la clasicul "Sunteți niște hoți!" vs. "Ba voi sunteți și mai hoți!".



Două viziuni diferite

 

Poate că niciodată în istoria postdecembristă nu a existat o diferențiere atât de clară între Putere și Opoziție în ceea ce privește oferta electorală. Dacă PSD rămâne egal cu sine însuși, poziționându-se la stânga, nici măcar social-democrat, ci de-a dreptul socialist - și aici recunoaștem fără dubiu poziția lui Ion Iliescu - și lansând o ofertă super-populistă, Alianța D.A. se poziționează în mod clar la dreapta - nici măcar centru dreapta, ci dreapta liberală, concentrându-se pe clasa de mijloc, pe care dorește să o ajute să se formeze și să se consolideze.

Este pentru prima dată când partidele politice se poziționează atât de clar pe targetul lor. Pe de-o parte, partidul de guvernământ are drept țintă grupurile captive ale statului - pensionari, funcționari publici, grupuri defavorizate și agricultorii săraci, Alianța - clasa mijlocie, "gulerele albe", profesioniștii din orice domeniu, agricultorii, cei care au reușit să strângă un mic cheag și care au acum alte priorități.

Astfel, primului grup i se oferă pomeni într-o veselie, măriri de salarii, pensii, sprijin financiar, celorlalți, reduceri de taxe, un mediu de afaceri mai sănătos, descentralizare.

Principalele puncte în care diferă cele două viziuni sunt:

- fiscalitatea, Alianța propunând o adevărată revoluție fiscală prin introducerea cotei unice de impozit; măsura aceasta a fost anunțată "ca exercițiu" de ministrul Tănăsescu, el propunând însă o cotă mai conservatorare de 22-23%, în vreme ce A.D.A. propune 16%, însă ministrul Finanțelor a renunțat la ea atunci când Ion Iliescu a spus vehement "niet"... Ceea ce este cel mai caraghios este că acum A.D.A. joacă rolul lui Tănăsescu, iar Tănăsescu rolul lui Ion Iliescu, tocmai el căutând argumente împotriva a ceea ce acum un an se străduia să impună.

- restrângerea rolului statului în economie. Alianța propune un guvern restrâns, desființarea sau descentralizarea agențiilor.

- în agricultură sunt propuse măsuri de restituire integrală a proprietăților și încurajare a formării marilor proprietăți, activități pe care PSD le-a tărăgănat.

- majorarea alocației pentru învățământ, de la 4 la 6% din PIB, în vreme ce PSD nu trece de promisiuni vagi.

- politicile sociale: aici, PSD nu poate fi concurat în pomeni și ajutoare, așa că Alianța își propune să-i ajute pe cetățeni să se ajute singuri.

Ceea ce lipsește în mod concret celor două oferte este detalierea explicită a modalității prin care vor fi găsiți banii și cum vor fi atrase resursele.

 

PSD - România cu... ouă de aur

 

Primul lucru pe care îl poate crede orice persoană cu minime cunoștințe economice atunci când citește programul partidului de guvernământ este că e vorba de o altă țară. Acest program se străduiește să imprime publicului ideea extravagantă că tranziția s-a încheiat. Cuvântul de ordine este triumfalismul. Textul conține o serie de inexactități și omisiuni, care denaturează complet "baza" programului PSD. Realizând, probabil, contradicțiile flagrante între realitate și oferta lor electorală, PSD nu prezintă componentele modelului său economic. Acest lucru iese și mai pregnant în evidență atunci când prezintă fundamentarea din punct de vedere financiar a politicilor publice. Nu există ponderile din PIB pe care partidul de guvernământ intenționează să le aloce diverselor sectoare de activitate, pentru a ne putea face o idee despre importanța acordată acestora. Se preferă formulări vagi, de genul "în domeniul cercetării se va urmări creșterea an de an, în termeni reali, a fondurilor alocate de la bugetul statului" sau "se va crește capacitatea de absorbție a fondurilor preaderare"! O altă explicație a evitării oferirii fundamentărilor financiare este și dorința de a ascunde rezultatele acestor măsuri, agravarea deficitelor externe.

Programul abundă în truisme, fraze inutile, hilare și, bineînțeles, promisiuni. Poate cea mai interesantă dintre ele o reprezintă subvenționarea ouălor produse ecologic cu 1000 de lei. Probabil unde pemierul are o fermă de găini...

Un alt aspect interesant al programul PSD îl reprezintă evitarea cu orice preț a anumitor cuvinte, de care partidul a arătat că se teme tot timpul. Astfel, din limbajul PSD sunt excluse cuvinte precum "proprietate privată", "capitalism", "întreprinzător", "clasă de mijloc". Sintagma "economie de piață" este folosită doar în contextul în care se vorbește despre cerințele organismelor internaționale.

Acest lucru spune enorm despre viziunea celor care l-au redactat... Astfel, programul de guvernare nu avea cum să fie altfel decât ezitant și plin de jumătăți de măsură, așa cum de altfel a guvernat PSD/PDSR, atât în vremea lui Nicolae Văcăroiu, cât și în epoca Adrian Năstase, și cum vrea să guverneze Mircea Geoană, care nu este decât un Văcăroiu cu parfum american.

În materie de politică fiscală, reformele sunt lente și inadecvate societății românești. PSD nu pare să înțeleagă că acum în România există o semnificativă clasă de mijloc, oameni care au rate la case sau mașină, care au un stagiu sau mai multe în străinătate, ori care lucrează în companii multinaționale. Pe aceștia, ideile iliesciene de impozitare a veniturilor mari cu 80% nu fac altceva decât să-i sperie. Iar ideea ajutoarelor și pomenilor de stat nu-i încântă foarte tare, deoarece ei nu mai au nevoie.

În alte domenii, precum mediul sau agricultura, programul nu face altceva decât să transcrie mecanic Programul economic de preaderare.

Dar ceea ce șochează cel mai tare la programul partidului de guvernământ este afirmația gogonată că "tranziția la economia de piață s-a terminat". Atâta vreme cât corupția tolerată de PSD scurge banii nu numai din buzunarele statului, ci și din cele ale mediului de afaceri sănătos, câtă vreme companiile care își plătesc în mod corect dările către stat concurează cu cele care beneficiază de diverse înlesniri, ori cele care se dezvoltă pe credite sau pe bani proprii se luptă cu cele care beneficiază de contracte obscure cu statul este greu de înțeles cum se poate vorbi de o economie de piață.

În ceea ce privește libertatea de expresie... Recent, două dintre cele mai critice cotidiane la adresa partidului de guvernământ au avut mari probleme, detaliate într-un alt articol din revistă.

Un alt aspect important este ignorarea completă a sectoarelor și zonelor cu probleme reale, cum ar fi învățământul, protecția copiilor sau sănătatea. Nici unul dintre ele nu beneficiază de atenție sau de vreo viziune coerentă. Atât învățământul, cât și sănătatea au avut parte de miniștri care au creat adevărate catastrofe. Numai în domeniul învățământului, modalitățile de finalizare ale ciclurilor de învățământ s-au modificat an de an, manualele alternative devenind o amintire. La fel, în domeniul sănătății nu există o preocupare pentru crearea unui sistem funcțional, care să garanteze măcar un minim de serviciu medical corect și fără șpagă. Așa, oamenii trebuie să tremure de teamă că în absența șpăgii se pot trezi aruncați în stradă. Asigurările private și asistența medicală privată sunt privite ca un lux.

Programul se bazează pe elementele de creștere economică, neluând în considerare că aceasta se bazează, în principal, pe creșterea consumului privat, provenind din două surse, creditele bancare și banii românilor care muncesc în străinătate.

Citind programul PSD ai impresia unei Românii în care curge lapte și miere, s-au rezolvat toate problemele, rămânând numai câteva detalii minore de aranjat.

 

Programul Alianței - o revoluție?

 

Este indubitabil că Alianța liberalo-democrată sosește cu un proiect ceva mai bine închegat și cu elemente revoluționare. Și la ei targetul este clar și mesajele sunt structurate în consecință. "Pentru a-i putea ajuta pe cei defavorizați, trebuie să-i susținem pe cei care doresc să muncească, să investească, să-și dezvolte afacerile și, astfel, să creeze noi locuri de muncă." Elementul central al programului îl reprezintă ideea revoluționară a cotei unice de impozit. Cota unică înseamnă schimbarea filozofiei: indiferent cât câștigă, toată lumea lasă statului același procent din câștig. Procentele de impozitare scad și în varianta PSD și, de asemenea, există o limită de venit de la care statul începe să-și ia partea.

Discuția pe această temă a pornit anul trecut, fiind argumentată și de unele grupuri de reflecție, printre care Societatea Academică, Romanian Think Tank sau Junior Chamber International. Guvernul Adrian Năstase părea convins să o preia în programul propriu și să o și implementeze. Din păcate, de la Cotroceni a venit "avizul negativ" astfel încât propunerea a fost abandonată. Interesant este că, de când Alianța a anunțat acest proiect, PSD nu a reușit să vină cu argumente pentru susținerea propriei versiuni, ci s-a mulțumit numai să critice varianta cotei unice.

Principalele contraargumente aduse de Opoziție cotei progresive sunt:

- este o soluție costisitoare, implementarea ei grevând bugetul anual de sume importante.

- este costisitoare și din prisma resurselor umane care, altfel, pot fi utilizate mai eficient.

- întreține o birocrație greu de administrat în momentul acesta de către stat.

- nu stimulează oamenii să muncească mai mult - cu cât muncești mai mult, cu atât impozitul este mai mare și suma rămasă angajatului se diminuează.

Varujan Vosganian, unul dintre artizanii programului economic al Alianței, declara că "impozitarea progresivă demonstrează că statul adună acum mai puțin de jumătate din impozite pentru că toată lumea încearcă să evite plata taxelor. E un sistem care amăgește oamenii cu venituri modeste, sancționează clasa medie și încurajează evaziunea."

Argumentele în favoarea cotei unice ar fi:

- susține clasa de mijloc

- nu-i dezavantajează pe angajații cu lefuri mici

- este mai ieftin de administrat

- încurajează plata impozitelor, reducând astfel evaziunea.

Practica a demonstrat că introducerea cotei unice in dievese țări (în procente variind de la 13% în Rusia, la 16% în Irlanda sau 20% în Estonia) a stimulat încasările la bugetul de stat (în Rusia încasările au crescut de 10 ori).

Principala problemă a acestei măsuri o reprezintă faptul că statul trebuie să fie ferm în aplicarea ei. Este cert că la un impozit mai mic, numărul de evazioniști va scădea procentual, însă ei trebuie presați să plătească, statul trebuind să impună legea pentru toți, nu doar pentru unii, protejând în schimb clientela proprie.

Tot legat de fiscalitate, Alianța D.A. propune reducerea cotelor de asigurări sociale cu 10%, de la 49,5% la 39% (47,5% - 2006, 43,5% - 2007) în vreme ce PSD propune o scădere de numai 5% (47,5% - 2005, 45,5% - 2006).

Un alt aspect important în programul Opoziției îl constituie creșterea alocației pentru învățământ de la 4% din PIB la 6%. Împreună cu o mai bună administrare, acest lucru poate duce la o reformă a învățământului spre performanță și reducerea subdezvoltării. Învățământul românesc trebuie întors cu fața spre economie și spre realitățile socio-umane, spre a se reduce astfel procentul excepțional de 80% din absolvenți care lucrează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.

O altă măsură salutară în programul Alianței este descentralizarea "economică și politică" ce va fi făcută pe două planuri: unul central - agențiile guvernamentale vor fi scoase de sub tutela primului ministru și trecute, în funcție de competențe, sub tutela ministerelor de resort; un altul teritorial, prin care dependența de instituțiile aflate în Capitală, respectiv municipii, va fi mai mică. Unele instituții, precum Autoritatea Națională de Control, vor fi desființate. Economiile făcute prin desființarea sau descentralizarea unor instituții bugetare vor balansa minusurile produse prin scăderea taxelor și impozitelor.

Un punct important din program îl reprezintă și restituirea proprietăților, activitate tărăgănată de PSD în folosul propriu. Sunt vizate suprafețele agricole, pădurile, fondurile de vânătoare, casele.

În categoria populismelor pot fi încadrate rentele viagere propuse țăranilor în vârstă de minimum 50 de ani, care vor primi 100 euro pe an. De asemnea, se promite o pensie lunară minimă de 110 euro - care pare a fi gândită să fie mai mare decât oferta PSD de 100 euro. Nu se explică însă dacă aceste promisiuni sunt legate de creșterea economică sau de creșterea încasărilor guvernamentale.

 

Absențe notabile

 

Dacă PSD "a rezolvat" problema presei libere, în ciuda faptului că toate organismele internaționale semnalează problemele grave pe care le are România în acest domeniu, Alianța nu amintește nimic de acest aspect. Nemenționarea ei poate să însemne și faptul că nu reprezintă o prioritate pentru Alianță, care să încerce astfel să plătească polițe unei mass-media (controlate de PSD în proporție de peste 80%) ostile. Ar fi trist ca, după o eventuală victorie, să asităm la răfuieli. Dacă A.D.A. este cu adevărat interesată să facă schimbări față de politica PSD în domeniu, poate că ar trebui să afirme acest lucru în mod clar.

Nici la PSD, nici la Alianță nu sunt foarte clare veniturile pe care se bazează estimările și propunerile de măriri de pensii sau salarii. Cifrele par a fi scoase "din burtă", fără vreun temei economic. Dar, dacă Opoziția se poate scuza că a prezentat doar un draft, aceste lipsuri sunt impardonabile la partidul de guvernământ, care dispunea de toate elementele necesare și și-a afișat "oferta completă".

De asemenea, în materie de politici sociale, ambele blocuri politice fie avansează idei populiste, fie le ignoră. Protecția copiilor, în special a copiilor străzii, lipsește din ambele proiecte, deși nu cu foarte mult timp în urmă s-a aflat atât pe agenda SUA, cât și a Uniunii Europene și continuă să rămână o prioritate.

În domeniul sănătății lipsește un proiect concret, viabil. De asemenea, relația cu organismele internaționale este tratată superficial, oarecum pe principiul "las' că ne descurcăm noi".

Tocmai aceste lipsuri demonstrează că politica românească mai are încă până la profesionalizare și responsabilitate. S-au făcut câțiva pași în direcția cea bună. Să vedem însă dacă ei vor fi și suficienți. Alianța D.A. trebuie să înțeleagă că sentimentul anti-PSD este insuficient, în absența unui proiect politic serios, competent realizat și prezentat. Pentru câștigarea alegerilor nu este suficient NU, mai trebuie și DA (sau D.A.). Cât despre partidul de guvernământ... Simpla forță nu este suficientă, atâta vreme cât contactul cu realitatea a fost pierdut complet. Dacă nu vor să se trezească, s-ar putea ca electoratul să le ureze "Somn ușor" pentru următorii patru ani.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 20

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: