Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Israelul își urmărește punctual lista priorităților

Roxana IONICI

style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: ''; mso-fareast-font-family: ''; mso-ansi-language: EN-US; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA">Cabinetul de securitate israelian, format din miniștrii-cheie ai guvernului condus de Ariel Sharon, a aprobat un proiect de buget în valoare de 550-670 de milioane de dolari, în perspectiva evacuării coloniilor evreiești din Fâșia Gaza și a unor implantări izolate din Cisiordania. Proiectul de lege a fost adoptat, în cadrul unei reuniuni tensionate, cu nouă voturi "pentru" și unul "împotrivă", cel al ministrului pentru probleme sociale, Zvulon Orlev, reprezentantul Partidului Național Religios, port-drapelul coloniștilor evrei. Documentul, care pe 3 noiembrie urmează să fie supus aprobării Parlamentului, constituie prima etapă concretă a aplicării planului primului ministru, Ariel Sharon.

Decizia cabinetului de securitate este o victorie pentru Sharon, care se confruntă cu o puternică opoziție atât în afara, cât și în interiorul propriului partid, Likud. Ariel Sharon preconizează ca retragerea unilaterală să fie încheiată până în 2005 și speră ca plata unor sume în avans va convinge o parte a coloniștilor sa plece de bunăvoie. Astfel, sumele plătite în avans vor constitui maximum o treime din suma totală a despăgubirii, care va atinge între 200 și 500 de mii de dolari pentru o familie. Suma exactă a compensațiilor va fi stabilită în funcție de mai mulți factori, și anume mărimea locuinței, valoarea proprietăților pierdute și durata timpului petrecut în colonie.

Premierul israelian a supus proiectul său votului cabinetului de securitate, după ce a respins categoric ideea unui referendum național pe această temă, propus de principalul său rival la conducerea Blocului Likud, dreapta naționalistă, ministrul finanțelor, Benjamin Netanyahu, fost premier al Israelului.

Până la sfârșitul anului 2005, aproximativ 8000 de coloniști evrei urmează să evacueze 21 de implantări din Fâșia Gaza și patru din Cisiordania, pentru a se instala pe teritoriul Israelului, în cadrul planului unilateral de "dezangajare", al premierului Sharon.

Planul de separare unilaterală este un program israelian independent, care nu se aplică în cadrul Foii de Parcurs, dar nici nu este în dezacord cu acest proiect al Cvartetului pentru Orientul Mijlociu. Guvernul israelian a adoptat ultima versiune a programului de separare pe 6 iunie.

Ideea separării unilaterale de Fâșia Gaza s-a născut anul trecut, pe fondul eșuării tratativelor bilaterale israeliano-palestiniene, din cadrul planului de pace Foaia de Parcurs. Momentul de început poate fi relaționat la demisia, în teritoriile palestiniene, a guvernului Abu Mazen, după care a urmat seria convorbirilor israeliano-americane, prin intermediul directorului cabinetului primului ministru de la Ierusalim, Dov Weisglass.

Premierul Ariel Sharon a anunțat, în repetate rânduri, că obținerea unui angajament viabil cu palestinienii va fi condiționată de concesii serioase din partea Israelului. Avertismentele lui Sharon au fost însă interpretate mai mult ca o strategie menită să liniștească Statele Unite decât să prefigureze punerea la punct a unui plan concret. Pe măsură ce discuțiile lui Weisglass la Washington au progresat și americanii au devenit tot mai interesați de ideea premierului Sharon, pe plan local, dreapta israeliană a luat tot mai în serios această perspectivă și a început să se organizeze în consecință. Și tot în Israel a intervenit însă și un punct nevralgic: o lovitură puternică dată planului de dezangajare unilaterală cu ocazia referendumului din cadrul partidului Likud, organizat pe 29 aprilie, exact pe această temă, la aproximativ două săptămâni după discursul președintelui George W. Bush, în care acesta și-a anunțat sprijinul pentru planul premierului israelian. Succesul incontestabil al dreptei a fost facilitat și de relativa pasivitate cu care echipa premierului Sharon a tratat ideea referendumului și a determinat, pe de altă parte, remanierea guvernamentală inițiată la începutul lunii iunie prin demiterea miniștrilor Liberman și Eilon, ambii din Partidul Unității Naționale. Cu această remaniere a început și disputa în jurul formării guvernului de uniune națională, ca parte componentă a strategiei de separare de Fâșia Gaza. Dreapta, condusă în special de ministrul Uzi Landau, s-a organizat din nou cu mare abilitate și a determinat convocarea Conferinței partidului Likud, în cadrul căreia punctul central al ordinii de zi a fost blocarea intrării în guvern a Partidului Muncii. O altă provocare importantă a fost inițiată de aceiași militanți neobosiți ai ideii naționaliste: pe 26 iunie ei au reușit să realizeze un impresionant lanț uman din Fâșia Gaza până la Ierusalim, simbol al unității naționale - în accepția aceleiași ideologii - pentru a evidenția necesitatea păstrării coloniilor evreiești.

Majoritatea israelienilor însă sunt de acord cu planul de retragere din Fâșia Gaza și susține ideea organizării unui referendum privind aplicarea acestuia. Potrivit unui sondaj publicat recent în Israel, 69% din respondenți sunt de acord cu organizarea unui referendum. Ariel Sharon a respins cu fermitate ideea organizării unei confruntări pe marginea planului său de retragere, propunere înaintată la începutul lunii septembrie de rivalul său din partidul Likud, ministrul Finanțelor, Benjamin Netanyahu. Fostul premier Benjamin Netanyahu consideră că un referendum ar permite aflarea, în mod clar, dacă această decizie este legitimă și astfel vor fi diminuate tensiunile și diviziunile din Israel. Pe de altă parte însă, Ariel Sharon a acuzat mișcarea de extremă dreaptă că a declanșat o campanie gravă de incitare la violență, care poate genera un război civil în Israel.

În condițiile în care inițiativa dreptei va reuși din nou, în același context, șansele unui guvern de uniune națională, ca vector al punerii în practică a planului de separare de Fâșia Gaza, vor fi compromise și, o dată cu acestea, va fi compromis planul în sine.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 20

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: