Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Jocurile petrolului

Cristian BANU

Pe plan mondial, prețul petrolului bate record după record, amplificat și de o conjunctură politică tensionată. Situația din Venezuela a fost picătura care a umplut un pahar deja plin în urma situației din Irak și a problemelor din Rusia. În România, a avut loc o premieră: creșterea prețului la carburanți nu a mai fost începută de Petrom, ci de o companie privată, acum, cel puțin pentru moment, colegă de grup, Rompetrol.



În lume e rău

 

Luna august a fost de foc pentru petrol. Prețurile au bătut record după record, apărând o conjunctură externă extrem de nefavorabilă. Pe lângă situația din Irak, ea însăși suficientă pentru a arunca piața petrolului în incertitudini și nervozitate, referendumul din Venezuela a fost de natură a mai arunca paie pe foc. Deși până la urmă acolo lucrurile s-au rezolvat, alte vești au menținut starea de încordare. În Rusia, gigantul Iukos a pierdut apelul pentru plata a 3,4 miliarde $ către stat, ceea ce a produs o mare îngrijorare asupra capacității sale de a mai produce. Un motiv suplimentar de îngrijorare l-a constituit publicarea unor date care arătau că, pentru prima dată în ultimele opt luni, consumul privat din SUA a intrat în declin.

Principalele temeri care au dus la recordurile prețului petrolului sunt date de faptul că, datorită evenimentelor din ultima perioadă, producția mondială de petrol nu va mai putea ține pasul cu creșterea consumului alimentată de SUA, India și China. În aceste condiții orice mică problemă adaugă câțiva cenți prețului mondial al petrolului.

Oficialii au reacționat aproape imediat - situația din Venezuela s-a dovedit a fi un simplu foc de paie, iar un oficial al firmei Iukos a anunțat că gigantul rus (care deține 2% din producția mondială de petrol) va continua exportul, cel puțin până în septembrie. De ce problemele din Venezuela au fost resimțite atât de acut în SUA? Foarte simplu, deoarece această țară- acoperă 15% din importurile americane.

Singura situație care urcă cu adevărat prețul petrolului este cea din Irak, a doua rezervă mondială de petrol, acolo unde orice acțiune a insurgenților inflamează - atât la propriu, cât și la figurat - spiritele. Exporturile irakiene de petrol s-au redus la jumătate, ajungând la 900.000 de barili pe zi. Capacitatea OPEC de a acoperi această scădere este totuși limitată.

 

Dar a fost și mai rău...

 

Față de 2001, prețul petrolului este aproape dublu, exprimat în dolari. Însă, în termeni relativi, petrolul era mai scump în anii '70 și '80. De exemplu, între august 1973 și ianuarie 1974, prețul petrolului a crescut cu 274% (față de o creștere în prezent de 136%). Față de criza petrolului din ani '70, actuala criză nu este chiar atât de importantă. Atunci, ea a fost alimentată din plin și de criza politică de la Washington, care se afla în plin scandal Watergate, ca atare administrația avea prea puține mijloace pentru a face față crizei.

Și atunci, ca și acum, aveam de-a face cu o ripostă a lumii arabe împotriva SUA - la vremea respectivă ca urmare a implicării în conflictul arabo-israelian, acum ca urmare a conflictului din Irak, dar nu numai. În anii '60, țările arabe au format un cartel pentru a se apăra împotriva companiilor petroliere care țineau prețurile în frâu, limitând astfel profiturile țărilor exportatoare. Zece ani mai târziu, ele erau cât pe-aci să doboare civilizația occidentală.

Există voci în prezent care susțin că acum criză este opera Al Qaeda, care folosește această armă pentru a lovi în dușmanul său de moarte, SUA. De aceea, poate nu întâmplător în Irak sunt atacate cu predilecție țintele petroliere.

Analizând la rece situația din anii '70, se poate spune că principala cauză a crizei a fost, totuși, incapacitatea administrației americane de a gestiona resursele de petrol și supraconsumul și mai puțin embargoul statelor arabe. De-abia în timpul administrației Carter, au ajuns americanii să fie conștienți de problema energiei și să adopte o serie de măsuri ce au dus la o soluționare a problemelor din trecut.

 

Cine suferă

 

În princial, economia americană și cetățenii americani, deoarece peste ocean în prețul benzinei nu există atât de multe taxe și accize ca în Europa, ca atare influența creșterii prețului petrolului asupra benzinei este mult mai mare. Astfel, în zona europeană șocul este ceva mai ușor de absorbit, greul căzând pe economia americană, și așa greu încercată.

Dar nu numai conducătorii auto suferă. Ci întreaga economie mondială este afectată. Nu va dura mult până când efectele unui preț al petrolului atât de ridicat vor fi resimțite din plin. Este clar că ritmul de creștere globală va fi afectat, cu consecințe decisive asupra inflației și, desigur, asupra profiturilor companiilor.

Industriile dependente de carburanți - transporturi, aeronautica - vor fi primele afectate, iar scumpirile inevitabile vor influența inflația și nivelul de trai al cetățenilor.

Deja se alcătuiesc noi scenarii prin care se încearcă să se afle care este nivelul până la care creșterea prețului petrolului poate fi absorbită de economia mondială.

Desigur, orice rezolvare pozitivă a crizelor poate readuce zâmbetul pe buze, însă cel puțin asupra situației din Irak mai este de așteptat.

Concret, în Germania-, ritmul creșterii economice și-a atins probabil maximul în al doilea trimestru, în condițiile în care majorarea prețului petrolului cu 44% și un șomaj de peste 10% afectează redresarea consumului. Exporturile, care au alimentat economia în primul trimestru, au scăzut în iunie pentru prima dată în patru luni. SUA și Japonia au înregistrat și ele un ritm de creștere încetinit.

Zona euro a raportat o încetinire a creșterii economice, urmând tendința SUA și Japoniei. Ritmul de creștere a PIB a scăzut de la 0,6 pe lună la 0,5. În Japonia, ritmul a scăzut chiar la un surprinzător 0,4%.

Jonathan Hoffman de la Royal Bank of Scotland estimează că o majorare cu 10$ a prețului pe baril afectează cu 0,3% ritmul de creștere.

Creșterea prețului petrolului este și unul dintre punctele importante de dezbatere în campania electorală din SUA, acuzațiile fiind că intervenția din Irak a fost cea care a provocat această criză.

 

La noi...

 

De fiecare dată până acum, majorările de preț ale carburanților erau anunțate de Petrom, implicit de guvern. Acesta era răspunzător direct de scumpiri, deoarece creșterile se repercutau asupra prețurilor celorlalte produse. Treptat, datorită concurenței, această influență a fost din ce în ce mai mică, totuși ea trebuie încă luată în calcul.

Noua majorare de preț survine la nici măcar o lună după o alta, datorată majorării accizelor. Premiera este însă că majorarea a fost anunțată mai întâi de o companie privată, Rompetrol, și nu este deloc neglijabilă - 10%. Măsura a fost susținută aproape imediat de Petrom, care acum are același acționar ca Rompetrol, OMV, oficialii companiei anunțând la rândul lor o majorare de 8 procente, la care se pot adăuga alte cinci ale stațiilor locale. Nu este deloc lipsit de semnificație faptul că numărul unu de pe piață urmează numărului doi, deși normal ar fi fost să se întâmple invers.

În plus, dacă, într-un fel, decizia Rompetrol poate fi justificată de faptul că această companie este depedentă de importuri, deci de prețul petrolului pe piața mondială, Petrom este mult mai puțin expusă, asigurându-și cea mai mare parte din petrol din resurse proprii.

În aceste condiții, ne putem întreba firesc de ce anume a ales Petrom să mărească prețurile tocmai acum înaintea campaniei electorale. Nefiind atât de dependentă de importuri, Petrom ar fi putut păstra, cel puțin încă o perioadă, prețurile nemodificate.

Deja au apărut voci care spun că este vorba de o răzbunare a lui Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei, împotriva mazilirii sale din fruntea organizației din București.

Alții interpretează însă faptul că primul care a anunțat mărirea a fost Rompetrol ca un semn de liberalizare a pieței petrolului la noi.

În ciuda unui anunț făcut aproape imediat de Comisia Națională de Prognoză, conform căruia scumpirea nu va afecta inflația, este evident că și economia românească va avea de suferit. Impactul scumpirii petrolului la nivel mondial se va reflecta în primul rând asupra importurilor și exporturilor care vor deveni mai scumpe. Curând vor începe ajustări de tarife care vor influența în mod cert ținta de inflație stabilită pentru acest an.

Concurența aprigă și veniturile totuși reduse ale populației pot face ca efectul scumpirilor în lanț să fie mai mic, însă este greu de crezut că acestea, chiar fiind de o mai mică intensitate, nu se vor reflecta în inflație. Este adevărat însă că nu vor fi atât de mari pe cât s-ar părea la prima vedere. Ceea ce se uită îndeobște atunci când se vorbește despre inflație la noi este că există două Românii, complet diferite, România urbană și România rurală. Dacă în prima inflația este clar peste estimările statistice, în cea de-a doua - care, numeric, reprezintă circa 40% din populație - ea tinde spre zero. Echilibrându-se, obținem o inflație per ansamblu destul de apropiată de cea anunțată oficial. Estimările noastre merg, în condițiile în care criza petrolului se mai prelungește câteva luni spre o inflație de 11-12%. De altfel, deja inflația era ușor inflamată încă înainte de scumpirea carburanților și previziunile BNR, în pericol de a nu se mai împlini. Un oficial al BNR a anunțat că banca centrală va face o analiză a influențelor, cu toate că "în ultima vreme s-a observat o anume «decuplare» a transmisiei, altădată aproape instantanee, a creșterii prețului petrolului în scumpiri generalizate".

De asemenea, creșterea dificil de prevăzut a prețului mondial al petrolului poate afecta indicii de performanță ai guvernului, afectând promisele reduceri fiscale.

În momentul de față se pare că guvernul reușise să convingă atât FMI, cât și Bruxelles-ul că prin gradul sporit de colectare a unor venituri la bugetul statului respectivele reduceri sunt sustenabile. Schimbarea conjuncturii internaționale poate însă afecta parametrii prevăzuți în acorduri, ceea ce, ironic, ar pune guvernul în imposibilitatea de a mai susține singurele măsuri reale de reformă luate în cei patru ani!

 

În concluzie

 

Poate cea mai importantă concluzie care se desprinde în momentul de față este că actuala criză petrolieră nu are nimic de-a face cu petrolul în sine,ci este exclusiv una de natură politică, fie că discutăm despre criza mondială, fie că discutăm despre "minicriza" locală.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 18

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: