Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Alianța D.A. se pregătește de guvernare

Ada MESEŞAN

Spre surpriza multora, liderii PNL și PD, reuniți în Alianța pentru Dreptate și Adevăr (D.A), au reușit să finalizeze, în această vară, listele electorale pentru Parlament și, mai ales, programul de guvernare. Cele două proiecte vor fi aduse la cunoștința opiniei publice în luna septembrie. Contrar așteptărilor fără echivoc ale liderilor PSD, contrar opiniilor exprimate insistent în lunile iulie și august de jurnaliștii și analiștii fideli partidului de guvernământ și depășind chiar așteptările electoratului, co-președinții D.A., Traian Băsescu și Theodor Stolojan, și-au dominat fără drept de apel colegii din cele două partide pe care le conduc și au reușit ceea ce au promis alegătorilor: alcătuirea listelor electorale fără scandal și, mai ales, înnoirea substanțială a lor cu persoane tinere. Cu aceste date, Alianța D.A. este pregătită să învingă PSD la alegerile parlamentare și prezidențiale din noiembrie 2004.



"Am câștigat o bătălie, mai rămâne să câștigăm războiul"

 

PD și PNL promit mai mulți Emil Boc pe liste

 

Nașterea unei noi clase politice. Toate partidele și-au însușit acest deziderat, nu pentru că ar dori cu adevărat să opereze cu oameni noi, ci doar pentru că acest lucru este solicitat de cetățenii României, sătui de aceeași hrebenciuci, bivolari, cozmânci și alte sute ca ei, maeștri în devalizarea banului public și în menținerea țării noastre la periferia Europei. Președintele PD, Traian Băsescu, a fost primul care, în anul 2001, a înlocuit vechea gardă care conducea partidul din anul 1991 și a promovat tineri între 30 și 40 de ani în fruntea democraților. Vedeta seriei de noi politicieni democrați a fost, incontestabil, Emil Boc, un clujean care la doar 37 de ani a ajuns cel mai valoros parlamentar al actualei Legislaturi și care l-a înfrânt la alegerile locale din luna iunie pe puternicul lider PSD, Ioan Rus, ex-ministrul de Interne, în lupta pentru cucerirea capitalei Ardealului, Cluj. Modelul lui Băsescu a fost urmat, sub altă formă, de liberalul Valeriu Stoica, cel care a știut să se retragă din fruntea partidului, la mai puțin de 50 de ani, să-l instaureze președinte al PNL pe charismaticul Theodor Stolojan, actualul candidat la președinție al Alianței D.A., și să dea semnalul schimbării.

În paralel, liderii PSD, marea lor majoritate cu o vechime de 14 ani în structurile puterii și cu o imagine total compromisă de scandaluri de corupție, nu au știut cum să-și solidifice pozițiile de forță în partid. Schimbările de structură și de personal efectuate de democrați și liberali începând din anul 2001, chiar dacă nu foarte profunde, au provocat doar amuzament liderilor PSD care au mizat pe o slăbire a celor două partide rivale. Șocul produs partidului de guvernământ de pierderea alegerilor locale în fața liberalilor și democraților comasați în Alianța D.A. a debusolat liderii PSD care, abia în al doisprezecelea ceas și doar mânați de disperarea de a prezenta electoratului o altă imagine a partidului, au recurs la o înnoire de fațadă a personalului pesedist. Așa se face că, în timp ce liderii Alianței D.A. își alcătuiau listele de parlamentari fără mari tragedii, liderii PSD jucau în fața alegătorilor filmul "alegeri preliminarii", în urma căruia vor defila însă pe listele electorale ale partidului aceiași hrebenciuci și cozmânci consacrați, asezonați cu "tinerele speranțe" pesediste: neconvingătorul antrenor al echipei naționale de fotbal, Anghel Iordănescu, Gabriel Oprea, cel mai slab demnitar al Cabinetului Năstase, dar specialist în afaceri imobiliare, și diferiți artiști plastici veterani, ejectați de lumea culturală, dar prieteni de familie cu premierul Adrian Năstase.

Theodor Stolojan s-a angajat să promoveze liste parlamentare ale PNL înnoite în proporție de 75 la sută. Liberalii din conducere nu au înghițit cu plăcere acest avânt de împrospătare propus de Stolojan și susținut puternic de liderul PD, Traian Băsescu, ajungând să-și acuze președintele că a intrat în zodia Băsescu. La rândul său, liderul democraților a jurat în fața conducerii Alianței că nu va contrasemna nici o listă electorală pentru Parlament dacă va regăsi pe ea nume compromise. Victima, puternic mediatizată, a acestei răfuieli între Stolojan și Băsescu, pe de o parte, și liderii consacrați ai PNL, pe de altă parte, a fost liberalul Viorel Cataramă, om de afaceri, unul din sponsorii partidului, a cărui imagine este compromisă de scandalul prăbușirii fondului de investiții SAFI, unde zeci de mii de oameni și-au pierdut banii. Incapacitatea liderilor PNL de a înțelege că defilarea cu aceleași nume urâte de public nu face decât să le scadă credibilitatea a fost retezată cu duritate de Băsescu și Stolojan, care l-au exclus fără drept de apel pe Cataramă de pe liste. Liberalii conservatori, dominați de interese de clan și având mai multă personalitate decât omologii lor din PD care nu comentează în fața șefului lor, au reușit să promoveze pe listele parlamentare nume care nu caracterizează în nici un fel politica de înnoire a clasei politice propuse de Stolojan și Băsescu: vârstnicul Radu Câmpeanu, lider de tristă amintire al PNL în anii 1990-1992, Teodor Meleșcanu, migrator politic descendent din fostul PDSR, Dan Radu Rușanu, acuzat de presă de afaceri dubioase. În plus, conducerea PNL este puternic presată din teritoriu să promoveze în Parlament avocați contestați sau oameni de afaceri care au legături dubioase cu cele mai compromise personaje ale PSD gen Corneliu Iacobov. Introducerii nefericite a acestora pe listele parlamentare ale Alianței D.A., încă nefinalizate, Theodor Stolojan îi contrapune o galerie de tineri care au dovedit că pot face o politică modernă: economistul Ionuț Popescu, istoricul Adrian Cioroianu, Cristian Boureanu, Raluca Tatarcan, etc, persoane cu vârste între 30 și 40 de ani.

Este de remarcat că, în comparație cu PSD, care gonește să adune pe liste, precum PRM, nume de vedete din sport sau show-biz, despre care te poți întreba justificat de unde vor găsi capacitatea intelectuală pentru a iniția proiecte de legi economice, juridice sau sociale, PD și PNL au apelat doar la persoane din propriile partide care au obținut cu organizațiile lor județene scoruri bune la alegerile locale ori s-au remarcat printr-o activitate politică aplicată în Opoziție. Mai dur decât partenerul său liberal, Traian Băsescu și-a revendicat dreptul de veto absolut asupra listelor electorale ale PD. Ușor defavorizați în fața liberalilor la raportul prezenței pe listele parlamentare comune ale Alianței D.A. (1,3 la 1 în favoarea PNL),democrații au acceptat fără prea mari comentarii deciziile șefului lor, Traian Băsescu: promovarea masivă a tinerilor politicieni de până în 40 de ani și avansarea numelor din organizațiile județene. "Vreau să le dau drumul să înoate, să se lupte. Care rezistă, rezistă, care nu, asta e, va dispărea", își caracteriza politica în fața colegilor liderul PD. Cu toate zbaterile presei afiliate PSD, jurnaliștii nu au descoperit, din partea celor înlăturați, nici o declarație de război la adresa lui Băsescu. "Vreau mai mulți boci, căutați bocii", le striga Băsescu democraților săi, făcând aluzie la Emil Boc, cel care, după doar patru ani de Parlament, a ajuns modelul întregii clase politice. Acțiunea propusă de Băsescu, similară cu a prințului din "Cenușăreasa" care a umblat prin tot regatul pentru a găsi piciorul perfect, potrivit pantofului de cristal, a dat rezultate parțiale. Democrații tineri, propuși de Băsescu pe liste, au în comun cu modelul consacrat, Emil Boc, deocamdată, doar vârsta: Cozmin Gușă (singurul pesedist care, în 14 ani, a plecat din vârful partidului lui Adrian Năstase de bună-voie trântind ușa în nasul liderilor PSD pe care i-a acuzat de corupție generalizată), avocatul Aurelian Pavelescu, Anca Boagiu sau Roberta Anastase și Lavinia Șandru care s-au remarcat, deocamdată, doar prin chipuri de miss. Cu toate minusurile sau plusurile inerente oricărui om, tinerii avansați pe liste de democrați și liberali au dat dovadă de o dezinhibare proprie vârstei și vor putea impune, dacă vor ști să înoate, așa cum sugera Băsescu, o nouă mentalitate, europeană, extrem de necesară clasei politice românești care a fost 14 ani tributară gândirii meschine post-comuniste, de clan.

 

"Caut un premier. Dau în schimb o guvernare O.K."

 

"Nici un fost demnitar care a făcut parte din guvernele dintre 1997-2000 nu va pătrunde în noul guvern al Alianței care se va crea după alegerile din 2004", a amenințat, din nou, Traian Băsescu, producând o nouă supărare în rândul liberalilor și democraților consacrați. Acesta a fost un alt motiv pentru ca liberalii să-l acuze, pe șoptite, pe Theodor Stolojan, că este dominat de liderul PD, deși președintele PNL, mai reținut, își exprimase aceeași dorință ca Băsescu. Vicepreședintele PNL Călin Popescu Tăriceanu nu și-a ascuns dorința de a deveni viitorul premier al guvernului Alianței. "Exclus!" a tranșat sec Băsescu. Tăriceanu a deținut ministerul Industriilor între 1997-1998, fără rezultate spectaculoase. "Am câștigat o bătălie, alegerile locale, mai avem de câștigat un război, alegerile parlamentare și prezidențiale. Ne trebuie oameni noi", a insistat vehement președintele PD, stopând o nouă revoltă în Alianță.

Cel mai vehiculat nume de ipotetic premier este al democratului Adriean Videanu, om de afaceri, care și-a dat demisia din Parlament pentru a nu intra în coliziune cu legea conflictului de interese. Nominalizarea unui democrat în funcția de premier afectează orgoliile liberalilor care și-ar fi dorit să aibă, în cazul câștigării alegerilor generale, și mândria de a fi produs un președinte de stat, Theodor Stolojan, și de a fi avansat un prim-ministru. Calculele celor doi co-președinți ai Alianței D.A. sunt, însă, mai pragmatice. Șeful statului - PNL, premierul - PD, guvernarea se împarte în mod egal. Puterea lui Stolojan și Băsescu de a domina orgoliile tipice clasei politice dâmbovițene ale liberalilor și democraților s-a văzut la întocmirea listelor pentru Parlament și se va vedea și la repartizarea funcțiilor în noul guvern. Cei doi au declarat că nici un parlamentar PNL sau PD nu va deține și un mandat de ministru, preferând să coopteze tehnocrați în Cabinet.

Programul de guvernare, cel mai important element cu care un partid poate convinge electoratul că merită să fie votat, a început să fie elaborat la foarte scurt timp după câștigarea alegerilor locale și are un caracter liberal, reformator din punct de vedere economico-financiar, dar cuprinde și o dimensiune socială puternică. El este conceput în comun de democrați și liberali, coordonatorii lui fiind democratul Adriean Videanu și liberalul Varujan Vosganian. Despre viitorul Guvern al Alianței D.A. nu se știe, deocamdată, decât că va fi mult mai mic în comparație cu Cabinetul Adrian Năstase, care se poate lăuda că a atins și el o performanță: este cel mai numeros dintre toate guvernele europene.

 

"Dosarul Flota"- instrument politic de luptă al PSD și PNA contra D.A.

 

Noi crize pot afecta, înainte de noiembrie 2004, cele două blocuri care își dispută câștigarea alegerilor din această toamnă, PSD și Alianța D.A. Cine va conduce PSD, PNL sau PD după un succes electoral? La PSD, lucrurile sunt extrem de tensionate, iar singura preocupare a liderilor vechi și noi este lupta între ei pe viață și pe moarte pentru putere în partid. Din 2005, orice s-ar întâmpla la alegeri (Adrian Năstase câștigă cursa prezidențială sau o pierde, PSD rămâne la putere sau trece în opoziție) Ion Iliescu va prelua conducerea partidului. Astfel, PSD este condamnat, din propria voință și din incapacitatea de a se reforma, să rămână un partid anchilozat, dominat de interese clientelare extrem de puternice care nu au produs decât suferință electoratului. Liderii PNL se agită, de pe acum, să identifice noul președinte al partidului, în cazul în care Stolojan câștigă alegerile prezidențiale, la bursa zvonurilor figurând Paul Păcuraru sau anonimul Gheorghe Flutur. Traian Băsescu a declarat că va renunța la funcția de lider al PD după alegeri, dar afirmația sa face parte din politica de intimidare a democraților: nu faceți ce vă propun eu, descurcați-vă singuri. Cel puțin pentru PNL și PD, partide care s-au reformat în ultimii patru ani, este total neproductiv să se concentreze mai mult pe cine le va conduce după 2005 decât să se axeze pe convingerea cetățenilor că sunt mai performante decât anacronicul PSD.

Speriați de iminența pierderii și a alegerilor parlamentare și prezidențiale după cele locale, liderii PSD, care public au recunoscut că vor recurge la o campanie electorală negativă, au comandat justiției, recte Parchetului Național Anticorupție, redeschiderea, a nu știm câta oară, a istoricului "Dosar Flota" care îl incriminează (și) pe Traian Băsescu de vânzarea ilegală a navelor românești. Speranța lor, că imaginea liderului PD, principala locomotivă electorală a Alianței, va fi total compromisă și va crea tensiuni între liberali și democrați, nu s-a adeverit. Opinia publică este mai interesată de proiecte care să-i certifice faptul că România va scăpa de sărăcia cruntă și de corupția instituțională ce o caracterizează după patru ani de guvernare PSD decât de scandaluri interminabile. Departe de așteptările alegătorilor, strategii și liderii pesediști au pregătit pentru această toamnă electorală o serie de atacuri dure, mai ales la adresa lui Theodor Stolojan, adevăratul contracandidat al lui Adrian Năstase la președinție, dar și a lui Traian Băsescu, uitând că întreg partidul de guvernământ este zguduit de acuzații de corupție și de lupta internă pentru putere.

Deocamdată, spre surprinderea multora și contrar așteptărilor PSD, PD și PNL nu au fost scuturate decât de câteva frustrări ale unor politicieni care se consideră, precum cei de la PSD, veșnici și inamovibili. Meritul coerenței de care au dat dovadă democrații și liberalii în această perioadă se datorează exclusiv celor doi lideri, Băsescu și Stolojan, care se pare că au învățat ceva din istoria guvernării de dreapta din 1997-2000. Aceasta a pierdut alegerile nu din lipsă de performanță sau din cauza scăderii nivelului de trai, ci din cauza scandalurilor interminabile din interiorul coaliției alcătuite din PNȚCD, PNL, PD, UDMR, UFD și PSDR. Iată unul din motivele pentru care cei doi lideri ai D.A. nu par interesați de o lărgire a Alianței cu minusculul PUR al patronului televiziunii Antena 1, Dan Voiculescu, lăsând liderilor PSD încă o problemă pe cap: retezarea de pe listele pesediste a unor membri fideli ai partidului pentru a oferi necesarului PUR locuri eligibile contra imagine pozitivă la o televiziune de mare impact.

Jocurile privind alianțele politice sunt departe de a fi definitive. PUR a anunțat că este interesat să riște singur la alegerile parlamentare și cochetează cu o înțelegere post-electorală cu Alianța D.A. Aceeași declarație de interese au făcut-o și liderii UDMR, formațiune care, fără scrupule, se asociază cu oricine câștigă puterea. PSD-ului i-a mai rămas coabitarea, declarată deja, cu PRM, atât dacă ar recâștiga puterea și ar rămâne la guvernare, cât și dacă ar intra în opoziție.

Sondajul IMAS din luna iulie, institut fidel PSD în ultimii trei ani și jumătate, a relevat că Alianța D.A. devansează deja partidul de guvernământ cu peste cinci procente, iar directorul IMAS, Mircea Kivu, aprecia că este puțin probabil ca aceste date să se schimbe fundamental până la alegerile din noiembrie 2004. Și totuși, vorba lui Traian Băsescu după succesul la alegerile locale rămâne valabilă: "Am câștigat doar o bătălie, mai rămâne să câștigăm războiul."

Publicat în : Politica interna  de la numărul 18

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: