Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ursul carpatin, din primăvară până-n toamnă

Anton COMĂNESCU

"Câinii latră, ursul trece", spune vechea zicală românească ce-și găsește o admirabilă aplicare în contextul meandric al actualelor negocieri de aderare a României. După o primăvară aspră, în care doar câțiva dintre actorii importanți de la Bruxelles au lipsit din corul criticilor legate de șansele României de a respecta programul de aderare, lunile iunie și iulie au fost de bun augur pentru echipele de negociatori și pentru guvernul de la București. Scandalul din Parlamentul European, problema adopțiilor, acuzațiile de corupție și amenințările cu reorientarea negocierilor par a nu fi avut consecințe semnificative.



Doar din când în când, anumiți demnitari europeni își mai manifestă scepticismul, așa cum a făcut-o recent cancelarul austriac Wolfgang Schlussel care preconiza amânarea până în 2014 a datei de aderare pentru România și Bulgaria. La București însă, nimic nu pare a fi perturbat, se încheie noi capitole de negociere, iar atitudinea dominantă pare să fie acum scepticismul vizavi de sceptici.

Mai mult decât atât, progresele recente au fost evaluate de o echipă de la Institutul European din România, care a prezentat a doua serie de studii privind impactul fazei de preaderare - "Pre-Accession Impact Studies II (PAIS II)", studii bine primite de mass-media europeană și mai ales de Delegația Comisiei Europene din România. Jonathan Scheele, șeful Delegației, declara: "În acest an crucial al procesului de aderare, în care importanța acțiunilor concrete de implementare o va depăși pe cea a angajamentelor și măsurilor preparative, considerăm publicarea acestor studii ca un instrument esențial de monitorizare a celor mai importante sectoare afectate de procesul de aderare, motiv pentru care felicităm inițiativa Institutului European."

Concret, seria de studii finanțate din fonduri PHARE evaluează stadiul de adoptare a acquis-ului comunitar, pune în balanță costurile și beneficiile aferente și analizează sectorial impactul integrării. Cifrele legate de balanța financiară pentru perioada ce va urma aderării sunt cu deosebire interesante. Se estimează că România va cheltui în această perioadă în medie 1,14% din PIB pentru bugetul și programele comunitare. În cifre absolute, banii plătiți Bruxelles-ului vor însuma aproximativ 5,6 miliarde euro, iar fondurile destinate României în aceeași perioadă se vor ridica la 8,9 miliarde, ceea ce înseamnă că vom beneficia de finanțare netă de circa 3,3 miliarde euro, în total cheltuindu-se deci 14,5 miliarde euro. Aceste cifre ilustrează însă doar o parte din efortul financiar aferent aderării. La nivel sectorial, România va trebui să depună un efort propriu de restructurare și dezvoltare ce nu va fi deloc neglijabil ținând cont că doar în domeniul infrastructurii, spre exemplu, sunt necesare investiții de peste 18 miliarde de euro în perioada de preaderare și de peste 10 miliarde în cei șapte ani ce vor urma aderării. Un alt sector deosebit de costisitor va fi mediul, pentru care implementarea acqis-ului comunitar va necesita în perioada 2004-2021 cheltuieli de aproape 30 de miliarde euro.

Legat de acest aspect, Jonathan Scheele a ținut să precizeze în reacția sa la publicarea studiilor de impact că, deși costurile aferente aderării pot părea mult prea mari la prima vedere, trebuie înțeles că transformarea economică și politică a României, investițiile în mediu și infrastructură, reorganizarea administrației și a sistemului judiciar nu reprezintă doar cerințe pentru aderarea la UE, ci sunt condiții fundamentale pentru modernizarea țării și pentru adaptarea ei la noile tendințe ale globalizării. Românii, se pare, au înțeles la nivel teoretic acest lucru, însă așteaptă încă efectele palpabile ale integrării, atât la nivel macro, cât și în viața de zi cu zi.

Capacitatea de absorbție a fondurilor europene rămâne încă deficitară atât datorită lipsei de informare a potențialilor beneficiari, cât și datorită meandrelor birocratice care adesea îi descurajează pe cei interesați. Sumele care apar pe hârtie se dovedesc în multe cazuri nerealiste tocmai pentru că de la calculul bugetar și până la implementarea programelor se întinde un drum lung și sinuos pe care încă mergem cu șovăire. Deși d-na Gabriela Drăgan, director de studii europene la Institutul European, se arată încrezătoare în faptul că aderarea va aduce beneficii considerabile României prin accesul la fonduri comunitare, îndeosebi legate de agricultură și dezvoltare rurală, trebuie înțeles că accesul nu înseamnă și plăți efective. Transferarea fiecărui euro din bugetul european în contul întreprinzătorului sau țăranului român nu depinde numai de disponibilitatea Bruxelles-ului și funcționalitatea alambicului instituțional, ci și de abilitatea potențialilor beneficiari în a înțelege și specula oportunitățile.

În orice caz, aceste studii confirmă, alături de evoluțiile înregistrate la nivelul negocierilor, că s-a trecut de stadiul fazei fatidice "S-au înregistrat unele progrese, dar rămân încă multe de făcut" și s-a ajuns la elemente concrete, cuantificabile, atât la nivelul realizărilor, cât și la cel al previziunilor. Evident, tonul cel mai important va fi dat de raportul de țară care va fi publicat de Comisia Europeană în toamnă, raport de la care se așteaptă mult-dorita confirmare a statutului de economie de piață și unda verde pentru încheierea negocierilor până la finele acestui an.

Premisele economice se anunță bune, dat fiind că unele puncte-cheie pe agenda reformei cerute de Bruxelles, cum ar fi privatizarea Petrom, controlul inflației, aducerea la stadiu operațional a Consiliului Concurenței ș.a., au fost bifate cu succes la București. Încheierea capitolelor de negociere desfășurându-se într-un ritm susținut, nu ne putem aștepta în această toamnă decât la vești bune de la Bruxelles.

Să sperăm deci că ursul carpatin nu va fi deviat din drumul său, lent, dar sigur, nici de tirul încrucișat care se mai abate din când în când de la Bruxelles, nici de surlele și trâmbițele electorale mioritice. În orice caz, guvernul nostru de vânători - să-i numim doar pe Adrian Năstase, Ioan Talpeș, Miron Mitrea sau Octav Cozmâncă - va mobiliza toate forțele spre a feri neprețuitul fond cinegetic de stricăciuni semnificative care s-ar putea repercuta într-un mod periculos în recolta din toamnă.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 18

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: