Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Asia Centrală: navigând printre hățișurile geopoliticii (II)

Raul MARIAN

Urmare din numărul trecut

Cea mai importantă consecință a dispariției hegemonului sovietic din regiunea Asiei Centrale constă în intensificarea fără precedent a competiției politice și economice între diferiții actori regionali sau globali pentru controlul vastelor resurse energetice descoperite în respectiva zonă.

Resursele de petrol și gaze sunt văzute de statele din regiune ca singura oportunitate pentru depășirea greutăților tranziției de la o stare de sărăcie aproape endemică la o prosperitate economică mult-dorită nu doar de lideri, dar și de populație. În același timp, ele pot constitui piatra de temelie în schimbarea statutului internațional, în obținerea influenței și puterii care să le permită definitivarea construcției statale și consolidarea independenței recent obținute.

Aceleași resurse atrag interesele companiilor petroliere internaționale dispuse să facă investiții importante pentru a-și asigura accesul la respectivele resurse, purtătoare de profituri ulterioare imense. La acești actori se adaugă statele din vecinătatea mai apropiată sau mai depărtată dornice să-și valorifice financiar poziția geografică prin intermediul taxelor pentru tranzitarea teritoriului lor de actualele sau viitoarele rețele de conducte.   

Și de parcă harta nu ar fi și așa destul de complicată, în joc au intrat și actorii geopolitici importanți precum Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia, Iran, China, Turcia. Interesant este faptul că noul joc geostrategic în Asia Centrală se desfășoară pe două dimensiuni, prima constând în obținerea controlului asupra infrastructurii extractive, iar cea de-a doua în obținerea controlului asupra infrastructurii de transport a hidrocarburilor extrase spre diferitele piețe regionale. Complexitatea jocului a determinat apariția unor blocuri sau alianțe de interese între marii actori, la care statele din regiune au încercat să se alinieze în funcție de complementaritatea intereselor.

 

Blocul american și susținătorii lui

Interesul Statelor Unite pentru asigurarea accesului la hidrocarburile central-asiatice poate fi ușor înțeles ținând cont de faptul că SUA sunt principalul consumator de petrol la nivel global și de faptul că este într-o măsură mare dependentă de importul acestei resurse energetice. Deși principala sursă de aprovizionare rămâne zona Golfului Persic, instabilitatea din această regiune și perpetuarea conflictului israeliano-palestinian au determinat administrația americană să identifice posibile alternative.

Pătrunderea în Asia Centrală servește unor obiective americane diverse. La nivel geopolitic, SUA sunt interesate să ajute statele din regiune în dezvoltarea infrastructurii industriale necesare extragerii și prelucrării petrolului și gazelor naturale. Efectul preconizat al acestui sprijin va consta într-o creștere economică susținută a respectivelor state care le va îndepărta de sfera de influență rusească. Prezența americană va întări izolarea Iranului și va ajuta Turcia în urmărirea propriilor obiective. La nivel economic, toate aceste planuri de dezvoltare vor constitui oportunități de investiții și profit pentru companiile americane.

Turcia rămâne unul dintre cei mai fideli aliați ai Statelor Unite în privința obiectivelor din Asia Centrală. De altfel, Turcia poate fi privită ca o poartă de acces pentru statele occidentale în această regiune. Principalele avantaje constau în legătura etnică cu populația turcică din aceste state, legătura confesională (la fel ca în Turcia, majoritatea locuitorilor central-asiatici sunt de religie musulmană sunnită) și statutul său de țară musulmană dezvoltată economic și puternică din punct de vedere politic și militar. Pentru a răsplăti această fidelitate, dar și pentru a înlătura influența Moscovei, SUA au susținut politic proiectul privind construirea unei rețele de conducte de transport a hidrocarburilor din zona Asiei Centrale prin Turcia (Baku-Ceyhan), în pofida costurilor mai ridicate și a unor riscuri mari (instabilitatea din regiunea Nagorno-Karabah și din regiunea kurdă a Turciei).

Un alt aliat important îl reprezintă China, ținând cont de interesele comune ale celor două puteri vizavi de Asia Centrală. China are o importanță strategică deosebită pentru SUA deoarece poate balansa Rusia și poate împiedica posibilele ambiții ale Moscovei de a readuce regiunea în sfera sa de control. Pentru China, SUA sunt importante în legitimarea rolului său, în îmbunătățirea imaginii sale de posibil hegemon și în stimularea investițiilor străine.

 

Blocul rusesc și strategia păstrării status-quo-ului

 

Rusia este preocupată nu doar de încercările americane de a pătrunde în regiune, fapt ce-i va limita libertatea de acțiune în ceea ce Moscova consideră o sferă de influență tradițională, dar și de faptul că interesul crescând al statelor occidentale pentru hidrocarburile din regiune ar putea determina o reorientare a investițiilor companiilor petroliere din aceste state dinspre Siberia și Orientul Îndepărtat rusesc spre Asia Centrală, ceea ce ar constitui o pierdere financiară importantă.

În încercarea de a bloca planurile americane, Rusia este interesată în găsirea unor aliați ale căror interese să fie similare. O primă componentă a acestei strategii o reprezintă întărirea relațiilor cu Iranul. Această axa tradițională între cele două state (care a devenit vizibilă după revoluția islamică din 1979) are două componente majore. O primă dimensiune este cea strategică, dată de dorința Iranului ca Rusia să mențină tutela asupra noilor state central-asiatice în încercarea de a preveni pătrunderea americană, cel puțin până la refacerea influenței Teheranului în regiune. Ambele puteri sunt reluctante față de consolidarea independenței fostelor republici sovietice, se înscriu în același aliniament strategic în privința conflictului din regiunea Nagorno-Karabah și au poziții similare în problema delimitării apelor teritoriale ale Mării Caspice. Cea de-a doua componentă este una militară, Iranul având nevoie de armamentul rusesc pentru restabilirea balanței militare cu Irakul și Turcia.

India poate deveni un alt aliat important al Rusiei în Asia Centrală. Interesul Indiei este unul combinat între economic (accesul la resursele de petrol pe fondul multiplicării necesarului de resurse energetice) și geostrategic (stabilizarea regiunii și limitarea influenței fundamentalismului islamic și a propagării acestuia).

 

Statele Asiei Centrale și determinismul hărții

 

Resursele energetice redesenează harta Asiei Centrale. Competiția dintre diverșii actori internaționali pentru dobândirea controlului asupra infrastructurii extractive și de transport are însă, din păcate, prea puțin de-a face cu interesele statelor din regiune.

Deși este mai puțin fezabilă și ridică problema unor costuri mai mari, rețeaua de conducte Baku-Ceyhan este susținută de Statele Unite în defavoarea altor rute mai eficiente. Una dintre acestea ar fi transportul respectivelor resurse energetice prin sud, Iranul având o infrastructură de transport bine dezvoltată. Însă aceasta ar fi în detrimentul politicii americane de izolare internațională a Teheranului. Pe de altă parte, în obținerea sprijinului Chinei, SUA sunt dispuse să susțină chiar o rută spre est, care va traversa teritoriul chinez, chiar dacă o astfel de rută ar fi foarte costisitoare. În același timp, Rusia susține ruta nordică, care, pornind de la Baku, traversează teritoriul său ajungând la Novorosisk. Deși este o alternativă viabilă, ținând cont de deja existenta infrastructură de transport rusească, ei i se opun cu vehemență Statele Unite în încercarea de a limita pe cât posibil controlul rusesc asupra spațiului central-asiatic.

Polarizarea actorilor în blocuri concurente și politizarea excesivă a proiectelor privind viitoarele rețele de transport au indus efecte negative pentru stabilitatea și securitatea regiunii. În această competiție acerbă între diferitele puteri regionale și globale, statele din regiune au prea puține de spus. Descoperirea rezervelor de hidrocarburi le-au dat mari speranțe privind dezvoltarea economică și politică. Însă companiile petroliere internaționale sunt reticente să investească importante resurse financiare atâta timp cât nu știu care proiect de infrastructură va fi susținut de puterile implicate în acest joc geopolitic. Starea de expectativă a investitorilor și reducerea progresivă a investițiilor începând cu 1997, când competiția a devenit mai acerbă, înseamnă pentru statele Asiei Centrale o reducere a veniturilor bugetare cu toate implicațiile negative asupra unor economii slab dezvoltate și instabile. Din nou, poziționarea geografică pe hartă determină destinul unor state abia scăpate de hegemonia sovietică.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 16

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: