Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Teroare în regatul saudit

Dragoº TÃBÃRAN

În timp ce lumea întreagă urmărește evoluțiile din Irak, o altă țară- din Golf traversează cea mai tensionată perioadă a existenței sale: Arabia Saudită. Atentate, atacuri asupra cetățenilor străini, confruntări între forțele de securitate și militanți wahhabiști, lupte intestine pentru putere, planurile unor țări străine de asasinare a liderilor, implicarea unor centre de putere saudite în sprijinirea ideologică, financiară sau logistică a rețelei Al Qaeda - acestea sunt coordonatele unei crize care are un potențial de destabilizare uriaș. În timp ce lumea se uită la ce se întâmplă în Irak, Arabia- Saudită este amenințată de războiul civil. Un război civil cu urmări dramatice pentru regiune, dar și pentru sistemul internațional.



Acutizarea crizei a fost marcată de evenimentele sângeroase din 12 iunie când militanți fundamentaliști l-au răpit pe Paul M. Johnson, un inginer care lucra pentru o companie saudită. Filmul evenimentelor ridică semne de întrebare privind gradul de cooperare dintre teroriști și elemente din structurile de forță saudite: îmbrăcați în uniforme de poliție, militanții au organizat un punct de control fals în apropierea Universității Imam Mohammed bin Saud. Când Johnson a oprit mașina, atacatorii i-au administrat un anestezic și l-au răpit. Prizonierul a fost decapitat după ce autoritățile au refuzat să satisfacă pretențiile răpitorilor. Din nou, pe site-urile deținute de grupările afiliate Al Qaeda au apărut fotografii șocante. Într-un articol publicat de un site islamist, "Vocea Jihadului", șeful celulei Al Qaeda care l-a ucis pe Johnson și-a justificat acțiunea prin activitatea americanului - specialist în elicoptere Apache - pentru o companie saudită care lucrează cu producătorul american de arme Lokheed Martin. Abdulaziz al-Moqrin a fost ucis într-un schimb de focuri cu serviciile de securitate saudite, prea repede, spun unii, pentru a dezvălui eventuale dedesubturi delicate pentru segmente ale puterii de la Riad. Cu atât mai mult cu cât al-Moqrin era considerat numărul 1 al rețelei Al Qaeda în Arabia Saudită.

Johnson este doar un nume de pe o listă mai lungă. În ziua în care a fost răpit, un alt american a fost ucis în garajul său din Riad. Câteva zile mai devreme, au fost uciși Simon Cumbers, cameraman pentru BBC, și un alt funcționar civil american, Robert Murphysboro. Valul de atentate antioccidentale urmărește alungarea străinilor din Arabia Saudită. Dar dacă, ipotetic vorbind, occidentalii ar pleca din regatul saudit, evenimentul ar avea implicații deosebite și asupra relațiilor de putere interne.

Multă vreme acuzate de Statele Unite că fac prea puțin pentru a pune capăt destabilizării și insecurității, autoritățile de la Riad au lansat recent un semnal mult mai concret: regele Fahd a anunțat o ultimă perioadă de amnistie de o lună, perioadă în care "luptătorii pentru cauze religioase" mai pot depune armele și reveni în pace la casele lor. O dată cu expirarea termenului, însă, orice șansă de reconciliere ar fi spulberată. Mesajul regelui, prea bătrân și prea bolnav pentru a se adresa națiunii, a fost citit la televiziunea națională de prințul moștenitor Abdallah, adevăratul conducător al Regatului Saudit. Este un gest politic extrem de semnificativ: Abdallah - cunoscut ca un simpatizat al cercurilor religioase intransigente și chiar wahhabiste - a avut după 11 septembrie 2001 o atitudine dacă nu antiamericană, cel puțin necooperantă. Mai ales în momentul declanșării războiului din Afganistan când le-a refuzat americanilor dreptul de a utiliza baza militara "Prinț Sultan" pentru coordonarea operațiunilor de război.

Citind mesajul, Abdallah a lansat mai multe semnale. Le-a spus astfel americanilor că se delimitează de grupările fundamentaliste și că participă la campania antiteroristă. Și tot americanilor le-a semnalat că principalul exportator de petrol din lume rămâne aliat al Washingtonului. Este o confirmare după ce guvernul saudit a susținut poziția Washingtonului privind creșterea exporturilor de petrol pentru a se menține prețul aurului negru la cote rezonabile.

Mult mai interesante sunt însă semnalele pentru interior. Transmiterea mesajului regelui Fahd îl confirmă pe Abdallah ca moștenitor al tronului. El își consolidează astfel poziția față de celelalte facțiuni ale familiei regale cu pretenții la conducerea regatului. O eventuală implicare serioasă împotriva militanților islamiști îl va împinge însă pe Abdallah într-o situație conflictuală cu cercurile religioase intransigente. Dacă Abdallah va accepta în mod real acest lucru, vom vedea abia la expirarea ultimatumului de o lună dat grupărilor armate. Chiar în prezent, la frontiera dintre Arabia Saudită și Yemen au loc lupte pe cât de discrete pe atât de intense între forțele de securitate saudite și grupările tribale din nordul Yemenului, grupări wahhabiste, care încearcă să pătrundă pe teritoriul regatului. Să fie un semnal că autoritățile de la Riad răspund mesajelor insistente de la Washington sau au înțeles că de această dată pericolul este cât se poate de real?

De ce este foarte importantă situația din Arabia Saudită? În primul rând din cauza influenței pe care Arabia Saudită, primul producător mondial și cel mai mare rezervor de petrol, o are asupra prețurilor la hidrocarburi. Desigur, regimul celor circa zece mii de prinți și șeici depinde de petrol și nu are nici cel mai mic interes ca fluxul de petrol către exterior, dar și fluxul de dolari către Riad să înceteze.

Petrolul este un motiv evident, dar tot atât de important este rolul de stabilizator politic pe care Riadul îl are în lumea arabă. Un alt rol important este cel militar. Arabia- Saudită este o bază extrem de importantă pentru armata americană dar nu este de neglijat nici dotarea cu armament a regatului. Grație fondurilor aproape nelimitate, armata saudită a avut acces la armament ultramodern american, britanic, francez. Tancuri, rachete sau avioane de ultimă generație în dotarea unui regim devenit peste noapte ostil Occidentului nu sunt tocmai datele stabilității și securității regionale și internaționale. În plus, pariul principal care se joacă acum în lumea arabă este democratizarea. Dacă "experimentul irakian" eșuează și dacă acest posibil eșec ar fi dublat de prăbușirea regimului pro-occidental de la Riad este foarte posibil ca spațiul arab să cadă pradă ideologiilor de tip Jihad.

În fine, din punct de vedere geopolitic, este vitală stabilitatea regatului saudit pentru echilibrul de putere în zona Golfului. Dispariția Arabiei Saudite, alunecarea regatului în haos sau trecerea la un regim ostil Occidentului sunt variante ale aceleiași dileme: Iranul ar putea prelua supremația în regiune. Principalul factor ar fi, desigur, expansiunea ideologică în zonele controlate de șiiți din Irak, dar și din Arabia Saudită și din Emirate. Foarte interesant, ca și în Irak, petrolul se află în zonele dominant șiite. Mai mult, șiiții sunt majoritari în zonele portuare extrem de importante pentru exporturile de petrol.

Ideologic vorbind, Arabia Saudită nu are o ofertă serioasă pentru lumea islamică deși a sprijinit construcția de moschei și școli coranice, inclusiv în estul Europei. Deși guvernul saudit aplică legea islamică și susține o anumită intransigență sunnită, cel mai puternic curent este acum cel wahhabist. Curent care, cel puțin în aparență, oferă platforma unor manifestări politice de tip revoluționar sau terorist. Militanții care se revendică din acest curent religios radical trimit la luptele dintre arabi și cruciați din prima parte a mileniului trecut, cheamă la Jihad și la confruntări apocaliptice.

Decapitările dușmanilor în scop terorist, până recent obișnuite doar in Cașmir, Cecenia, Pakistan, se apropie acum de Occident. Să fie un semn că intrăm într-o nouă fază a conflictului dintre Islamul radical și Occident? Este exact ce susțin site-urile fundamentaliste, mai ales cele care aparțin simpatizanților Al Qaeda. Una dintre cele mai importante bătălii ale acestui conflict se dă deja în Arabia Saudită.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 16

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: