Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Despre etnicitate și conflictele etnice (I)

Raul MARIAN

Sfârșitul bipolarității și a competiției ideologice între Statele Unite și Uniunea Sovietică nu au generat, așa cum se aștepta, o eră a păcii globale. Crescânda permeabilitate a statului și scăderea rolului său, apariția unor actori non-statali din ce în ce mai importanți au accentuat tendințele de fragmentare la nivel global, regional și chiar local.  

Ca un rezultat al acestei fragmentări, conflictele etnice și procesele secesioniste (Somalia, Rwanda, Bosnia, Cecenia, Kosovo) devin un fenomen caracteristic al sfârșitului de secol XX. În statele fostului bloc comunist, în special în federațiile de state precum Iugoslavia, Uniunea Sovietică, Cehoslovacia, dar și în statele unitare pe teritoriul cărora conviețuiau grupuri minoritare-etnice importante, au început să se facă simțite tendințe centrifugale generate de noua dinamică internă și regională din Centrul și Estul Europei. În plan intern, aceste tendințe au fost favorizate de procesul de modificare a instituțiilor, modificare desfășurată pe fundalul procesului de tranziție de la un regim comunist-totalitar la unul democratic. Instabilitatea politică s-a suprapus peste o instabilitate economică, generată de procesul de tranziție spre o economie de piață. În plan regional, tendințele centrifugale au fost favorizate de apariția unui vid de securitate o dată cu desființarea Pactului de la Varșovia și a CAEN și de eșecul actorilor internaționali (UE, ONU, OSCE, SUA) de a interveni eficient fie pentru a preveni aceste procese fie pentru a le limita consecințele negative.



"Etnicitatea este una din forțele care în moderație ajută la construirea comunităților, dar în exces duce la distrugerea lor"

Donald L. Horowitz, "Ethnic Groups in Conflict" 1985

Câteva considerații teoretice style="mso-tab-count: 1">

 

Etnicitatea, ca forță generatoare de conflicte etnice și procese secesioniste a fost analizată de diverse abordări teoretice, în general, fundamentul său ideologic fiind atribuit naționalismului modern. Etnicitatea nu presupune însă în mod obligatoriu apariția unui conflict etnic sau a unui proces de secesiune. Nu toate grupurile etnice doresc să-și creeze propriul stat pe teritoriul pe care îl ocupă, unele dorind să emigreze, altele să preia controlul statului în interiorul căruia coexistă sau doar să-și mărească autonomia în cadrul acestuia, fără a-i contesta legitimitatea.

Dintr-o perspectivă politică, conflictul etnic poate apărea doar atunci când grupul minoritar etnic se activează politic ca urmare a unor acțiuni discriminatoare ale guvernului central. Așa cum susținea și Peter Gourevitch el poate apărea atunci când activitatea politică și economică este divizată diferențiat de-a lungul unor regiuni distincte. Nu este însă suficient ca un grup etnic să se simtă alienat (să perceapă exploatarea economică de către un alt grup, declinul legitimității regimului politic, frica psihologică de represiune sau asimilare forțată) pentru a recurge la secesiune. El trebuie să se identifice printr-o ideologie și conducere unice. În acest punct al tensiunilor, guvernul central poate opta pentru satisfacerea doleanțelor grupului etnic sau pentru reprimarea violentă a respectivei mișcări. În primul caz este vorba despre o secesiune pașnică ce apare prin modificări constituționale acceptate și de către grupul majoritar, doar în cel de-al doilea caz putându-se vorbi despre un conflict etnic.

Discriminarea politică este o condiție suficientă, dar nu neapărat necesară, pentru ca violențele inter-etnice să izbucnească. Alți factori potențatori sunt cei de natură economică. Regiunile subdezvoltate din cadrul unui stat tind să se alinieze la regiunile mai dezvoltate economic iar bunăstarea încurajează regiunile să se separe. De altfel, dacă ne uităm spre trecutul foarte apropiat al României, putem observa în stadiu incipient astfel de revendicări secesioniste în Transilvania, argumentate fie pe o superioaritate economică fie pe un tratament economic discriminatoriu al Bucureștiului.

Cele două dimensiuni, politică și economică, pot fi identificate ușor în două procese de secesiune care au dus la destrămarea a două federații pe bătrânul continent. În cazul Cehoslovaciei a contat foarte mult dimensiunea economică, în timp ce în cazul Iugoslaviei predominantă a fost dimensiunea politică, deși se poate vorbi și de nuanțe de factură economică.

 

Nu iese foc dacă nu pui paie

 

Majoritatea statelor care au experimentat procese de secesiune s-au confruntat simultan cu două dinamici ce au interacționat și au intensificat conflictul etnic: politicieni care au folosit identitatea etnică ca factor mobilizator pentru a obține suportul și a-și îmbunătăți poziția în cadrul grupului etnic și teama auto-perpetuantă de insecuritate, sau dilema de securitate a grupurilor etnice. Procesul de tranziție de la un regim totalitar și o economie socialistă la un regim democratic și o economie de piață intensifică aceste procese competitive deoarece crează oportunități pentru politicieni de a se folosi de identitățile etnice pentru câștiguri politice și mărește gradul de pericol resimțit de diversele grupuri etnice.

În cadrul statelor multietnice, identitatea etnică poate servi liderilor anumitor grupuri etnice ca mijloc de atingere și menținere a puterii politice. Deoarece membrii unui grup etnic sunt interesați de acele politici ce afectează direct respectivul grup, liderii acelui grup vor încerca să dezvolte acele politici ce favorizează grupul, frica de a pierde suport determinându-i să adopte poziții din ce în ce mai intransigente în favoarea grupului pe care îl reprezintă, dezvoltându-se un proces de supralicitare a problemei etnice. Acest proces de "supralicitare etnică" reprezintă o situație în care elite aflate în competiție încearcă să valorifice cât mai bine interesele unui grup în defavoarea altora. Competiția politică pentru suportul unui grup etnic va crește probabilitatea unor conflicte etnice. Când un guvern discriminează un anumit grup în favoarea altuia sunt create condițiile pentru conflicte etnice și sentimente separatiste. Când supralicitarea etnică se dezvoltă printre politicieni ce reprezintă interesele unui grup etnic ce nu se află la putere și este subiectul unor discriminări din partea altui grup etnic (ce deține puterea politică), acest proces de supralicitare conduce frecvent spre cereri de autonomie sau secesiune.

Dilema de securitate a grupurilor etnice se referă la acea situație în care statul nu mai poate influența sau media competiția pentru putere dintre diversele grupuri etnice, în lipsa acestui rol fiecare grup dezvoltând strategii proprii pentru a-și maximiza interesele, într-un context caracterizat de insecuritatea resimțită de fiecare grup în parte. Dacă statul nu mai poate proteja interesele tuturor grupurilor etnice, atunci fiecare grup va încerca să controleze statul, diminuând securitatea economică, fizică sau politică a celorlalte grupuri etnice și abilitatea statului de a garanta securitatea pentru oricare grup.

Se poate vorbi, de asemenea, și despre o dilemă de securitate de factură economică, care apare în momentul în care între grupurile etnice există diferențe (legate de venit, șomaj etc) și se desfășoară o competiție pentru oportunități și resurse economice. Grupul etnic care este mai bine dezvoltat din punct de vedere economic va considera că este oprit din dezvoltare de celelalte grupuri, că le subvenționează bunăstarea, în timp ce grupurile mai slab dezvoltate vor simți că sunt defavorizate și exploatate de către grupul mai dezvoltat. Securitatea fizică a unui grup este legată de modul în care grupul respectiv percepe intențiile și capabilitățile celorlalte grupuri și de abilitatea statului de a proteja interesele grupului respectiv. Insecuritatea politică apare în momentul în care un anumit grup preia controlul statului, când unui grup îi este interzis accesul la puterea politică sau când statul nu e controlat de un anumit grup, dar celelalte grupuri percep ca posibilă dominația unui grup.

Între etno-politici și dilema de securitate a grupurilor etnice există o relație de dublă cauzalitate. Mediul de securitate perceput de diversele grupuri etnice în cadrul unui stat depinde de acțiunile politicienilor, de faptul dacă aceștia formulează sau nu etno-politici care să favorizeze un grup în detrimentul altuia. Apariția acestei dileme de securitate va forța reprezentanții diverselor grupuri etnice să adopte la rândul lor etno-politici care favorizează propriul grup în defavoarea altora. Această spirală de insecuritate va avea ca rezultat accentuarea tensiunilor etnice, creșterea dorinței de autonomie și auto-guvernare, a cărei negare de către autoritățile centrale va genera un posibil conflict etnic deschis.

Nu în ultimul rând, o variabilă importantă în procesul de luare a deciziei de secesiune o reprezintă analiza costurilor și beneficiilor pe care grupul etnic respectiv le-ar putea avea dintr-un astfel de proces. Cu cât costurile unei astfel de acțiuni (calculate în pierderea unor resurse economice, a unor vieți omenești etc.) sunt mai mici, iar beneficiile sunt mai mari (câștigarea independenței și auto-guvernării, accesul la putere etc.), cu atât este mai probabil ca un conflict etnic să apară între grupul etnic marginalizat și cel majoritar.

Așadar, procesele secesioniste și conflictele etnice, atunci când apar, sunt determinate și întreținute de o serie de factoriși condiții precum rolul partizan al statului (ce favorizează un grup etnic în detrimentul altuia), a unor structuri slabe de mediere a conflictului (statul este controlat de un singur grup etnic celelalte fiind discriminate), a unor probleme de încredere între diversele grupuri etnice din interiorul unui stat, a unei dileme de securitate între aceste grupuri (insecuritate economică, fizică, politică resimțită de un grup etnic), a intervenției unor patroni externi (atrași în conflict de grupul mai slab pe baza unor motive ideologice, de identitate etnică, morale).

 

Aceleași cauze, efecte diferite

 

Conflictele etnice, peste tot pe glob, sunt cauzate de un cerc vicios în care etno-politicile și dilema de securitate a grupurilor etnice se influențează și se stimulează reciproc. În pofida acelorași mecanisme care stau la baza lor, conflictele etnice au finalități diferite (așa cum se va demonstra în numărul următor prin analizarea cazului divizării pașnice a Cehoslovaciei și a cazului secesiunii violente din fosta Iugoslavie). Diferența este dată atât de procesele din interiorul statului (modul în care guvernul central mediază conflictul, fie prin acceptarea separării, fie prin încercarea de reprimare a mișcării separatiste, modul în care sunt rezolvate crizele politice și constituționale) cât și de dinamicile de la nivel regional sau chiar global (recunoașterea independenței Croației și Sloveniei au avut un efect negativ asupra evenimentelor din Bosnia, la fel ca și semnarea acordului de încetare a războiului dintre Croația și Serbia). Nu în ultimul rând, soluționarea pașnică sau violentă a acestor conflicte depinde și de eficiența medierii lor de către organismele internaționale. Ambiguitatea strategiei adoptate de aceste organisme în cazul Bosniei a avut consecințe catastrofale arătând că ele nu erau pregătite să se confrunte cu acest nou tip de conflict specific erei post-Război Rece.(R. M.) (Continuarea în numărul următor.)

 

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 15

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: