Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Asia Centrală: navigând printre hățișurile geopoliticii (I)

Raul MARIAN

Spre sfârșitul anilor 90' ai secolului trecut, Asia Centrală era pe buzele tuturor. Statele nou apărute, eliberate de sub jugul sovietic, deveneau atractive pentru influență. Nu doar actorii regionali se gândeau la modalități de a "pătrunde" politic în această zonă, fapt ce le-a fost de-a lungul secolelor refuzat de prezența succesivă a diferiți hegemoni. Descoperirea imenselor rezerve de hidrocarburi a atras atenția și mai marilor politicii internaționale care nu puteau rămâne foarte mult timp departe de o astfel de oportunitate. Analiștii idealiști vorbeau de cooperare prin "refacerea vechiului drum al mătăsii" sau de extinderea "valului de democratizare" și de "sfârșitul istoriei", înțeles ca sfârșit al luptei pentru putere și dominație, așadar un sfârșit al conflictelor din cadrul sistemului internațional. În același timp strategii încercau să-și dea seama cum se poate domina respectiva regiune atât politic cât și economic.



Atacurile din 11 septembrie și lansarea "luptei împotriva terorismului" au îndepărtat de Asia Centrală atenția opiniei publice internaționale. Deși în prezent pare situată într-un con de umbră, regiunea nu a fost uitată de Marile Puteri. Proiectele de infrastructură pentru exploatarea și transportul hidrocarburilor sunt în plină desfășurare. Au loc intense negocieri între diferite consorții internaționale și guvernele statelor respective privind accesul și finanțarea rețelelor de conducte. Se alcătuiesc scenarii și strategii.

 

Asia- Centrală: zorii libertății sau ai unei noi hegemonii

 

Conceptul de Asia Centrală încearcă să definească nu neapărat o regiune geografică sau un ansamblu politic cât mai ales o zonă de istorie și civilizație comună. În literatura de specialitate conceptul se mai întâlnește și sub denumirea de Asia Interioară. În acest sub-ansamblu geopolitic pot fi încadrate 5 republici ex-sovietice: Uzbekistan, Turkmenistan, Kazakhstan, Kyrghistan, Tadjikistan la care se adaugă Afganistanul.

Colapsul URSS a creat o realitate istorică inedită pentru această regiune. Pentru prima dată, după 1991, Asia Centrală nu s-a aflat sub dominația unei puteri străine. Într-adevăr, încă din secolul XVI, în această regiune a fost stabilită o balanță de putere între trei imperii musulmane, administrate de etnici turci. Tendințele lor hegemonice asupra regiunii nu s-au manifestat în termeni etnici sau naționali, ci religioși (între shi'ism și sunni-ism ). Ulterior, zona a făcut obiectul unui condominium țaristo-britanic, creându-se statul tampon Afganistan. Atât Rusia țaristă (între 1813-1917) cât și Uniunea Sovietică (între 1921-1989) au desfășurat în regiune o politică externă agresivă și expansionistă.  

O dată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și dispariția hegemoniei acesteia în regiune, Asia Centrală a devenit peste noapte o zonă importantă pentru ceilalți mari competitori din cadrul sistemului internațional dar și una dintre cele mai complexe regiuni de pe glob. Visul libertății și independenței totale rămâne însă doar un vis, pe de o parte tocmai datorită importanței geopolitice și geoeconomice a zonei care nu poate scăpa din vederile decidenților americani, ruși, chinezi și a altora, iar pe de altă parte slăbiciunii endemice a statelor respective și vulnerabilităților care cu siguranță vor fi exploatate de aceeași decidenți.

 

Importanța geostrategică a regiunii

 

În analizarea Asiei Centrale geopolitica continuă să joace un rol important prin prisma declinului influenței hegemonului tradițional, Rusia, a apariției unor noi puteri regionale, precum China, Iran, Turcia, și datorită reconsiderării potențialului economic și valorii strategice a zonei.

Importanța sa geostrategică nu este numai un efect al poziționării sale în centrul marelui ansamblu geopolitic reprezentat de Eurasia (un supercontinent care numără 75% din populația lumii, 60% din potențialul economic mondial și 75% din resursele energetice), la intersecția unor regiuni (Rusia, China, India, Iran, Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu) și civilizații diferite (persană, indiană, chineză, europeană, turcică, arabică).

La sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI importanța sa a căpătat și o dimensiune geoeconomică datorită descoperirii unor mari cantități de hidrocarburi (se apreciază de către experți existența unei rezerve de petrol de 90-200 miliarde barili și a unor resurse de gaz ce ating aproximativ 46% din cantitatea globală). Datorită acestor caracteristici Asia Centrală s-a transformat într-o regiune în care diferiți actori internaționali încearcă să dobândească influență pentru a-și asigura accesul la una din cele mai importante surse de energie și putere pe termen mediu.

În prezent, acest sub-ansamblu geopolitic este traversat de două axe strategice: una pe coordonatele Nord-Sud Rusia-Iran, iar cea de-a doua pe coordonatele Est-Vest SUA-Turcia susținută de China, Israel și statele arabe conservatoare. Aceste axe strategice se suprapun unor axe economice, apărute din competiția pentru hidrocarburile caspice: o axă Nord-Sud (Baku-Novorossisk conectată cu rețeaua iraniană de conducte până în Golful Oman) și o altă axă trans-caspică care pornește din provincia chineză Xinjiang, traversează Georgia și are ieșire la Marea Mediterană și la Marea Neagră prin Turcia.

Instabilitate prin complexitate

Complexitatea acestei zone este dată de vulnerabilitatea sa la influența externă și de instabilitatea sa generată de diversitatea etnică și religioasă, de artificialitatea granițelor noilor republici, de procesul de construcție și consolidare națională sau de rivalitatea unor mari puteri.

Colapsul Uniunii Sovietice a găsit aceste state nepregătite și puțin dornice să urmeze propriul drum, la aceasta contribuind major lipsa resurselor necesare consolidării independenței. Un cuvânt greu de spus l-a avut și "moștenirea sovietică". În ceea ce poate fi numită drept "diviziune a muncii" în cadrul sistemului economic sovietic, statele central asiatice au jucat doar rolul de aprovizionare cu produse de bază a imensului complex militaro-industrial. Dependente de alte regiuni pentru asigurarea produselor de consum și a subvenționărilor, statele respective, o dată cu ruperea legăturilor economice cu spațiul sovietic, s-au adâncit într-o stare de sărăcie acută în pofida vastului rezervor de resurse naturale. În lipsa resurselor financiare necesare realizării unor investiții pentru exploatarea hidrocarburilor, care ar fi adus cu ele prosperitatea economică mult așteptată, guvernele din Asia Centrală s-au văzut nevoite să se "deschidă", din nou, influenței puterilor străine și potentelor corporații multinaționale.

De asemenea, cele cinci foste state sovietice "au moștenit" și strucrurile politice și elita ex-comunistă care s-a reorientat spre un naționalism pragmatic având însă multe probleme în construirea unor identități naționale viabile pe termen lung. Una dintre cele mai grele probleme de rezolvat se referă la secularizarea noilor societăți care pendulează între fundamentalismul islamic wahhabist puritan, care deși nu este specific acestor popoare turcice a pătruns puternic în regiune, și o religie islamică sunni mai moderată. Un exemplu tragic al posibilelor consecințe ale unei astfel de "pendulări" este oferit de cazul Tadjikistanului, măcinat ani la rând de un violent conflict intern.

Din punct de vedere cultural, aparenta omogenitate a unei populații turcice, care solicită protecția unor state precum Iran sau Turcia este doar în discursurile celor animați de "vise geopolitice". În realitate este vorba despre un complex mozaic etnic comparabil probabil cu cel din Balcani. De altfel, stabilitatea internă a noilor state este și ea pusă sub semnul întrebării tocmai datorită prezenței pe teritoriul lor a unei numeroase minorități ruse, rezultat al procesului de rusificare forțată din anii dominației sovietice. Spre exemplu, în Kazakhstan, 32% din populație este de etnie rusă. Comasată în nordul industrializat, aproape de granița cu Rusia, ea poate oricând amenința cu secesiunea (fapt ce nu este atât de improbabil dacă ne uităm la alte exemple precum Republica Moldova și regiunea Transnistreană sau la alte foste republici sovietice confruntate cu probleme similare precum Georgia sau Armenia).

Blocate în propriile probleme interne și aflate la confluența intereselor economice și politice a numeroși factori externi, statele Asiei Centrale se văd în imposibilitatea de   a-și decide singure soarta. Aceasta va fi cu siguranță decisă de rezultatul luptei pentru dominație în regiune dintre Statele Unite, Rusia, China, Iran, India, Turcia și chiar Uniunea Europeană.(Continuarea în numărul următor)

Publicat în : Politica externa  de la numărul 15

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: