Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

POLONIA - piatra de încercare a extinderii europene

Raluca ȘTIREANU

Și a fost și 1 Mai 2004, ziua istorică a unificării Europei, la nivel nu numai simbolic, ci și juridic, prin includerea a 10 noi state membre. Încă existentele discrepanțe, inadvertențe, tensiuni au fost trecute cu vederea pentru a putea pune în mișcare mecanismul Uniunii lărgite. Dezbaterile despre "cum va fi" sunt înlocuite treptat cu realitățile despre "ce este", și multă lume așteaptă, curioasă, dar și temătoare, rezultatele acestui proces de extindere. Va putea fi considerat un succes, desigur pe nivele de evaluare diferite (economice, politice, instituționale) sau se va dovedi că, de fapt, nu a făcut decât să îngreuneze relațiile dintre state și funcționarea Uniunii ca atare? Un punct de reper pentru această evaluare este cazul Poloniei. Dacă Polonia va reuși să se integreze și să funcționeze în mecanismele supranaționale și interguvernamentale ale Uniunii, atunci se poate spune că procesul de extindere a fost eficient și pozitiv. Dacă nu, atunci mai sunt chestiuni de reflecție în privința extinderilor viitoare.



De ce Polonia? În primul rând este cel mai mare stat dintre cele nou venite în UE, din punctul de vedere al populației și teritoriului, și va deveni al șaselea ca mărime din Europa, din rândul celor 25. În al doilea rând, economic, este unul dintre cele mai problematice. PIB-ul pe cap de locuitor în Polonia este 41% din media Uniunii Europene, cel mai scăzut dintre cele zece noi state mebre. Rata șomajului este cea mai ridicată din Europa lărgită, cu mai mult de una din cinci persoane șomeră, iar 20% din populație lucrează în gospodării agricole în majoritate mici și ineficiente. Un studiu recent al "Economist Intelligence Unit" considera că în aproape 60 de ani Polonia va ajunge la nivelul PIB-ului pe cap de locuitor pe care îl au în prezent statele membre.

În al treilea rând, a fost unul dintre cele mai dificile state candidate din punctul de vedere al atitudinilor pe parcursul procesului de negociere. În 2002, în cadrul Consiliului European de la Copenhaga care a marcat încheierea negocierilor de aderare pentru cele zece state, premierul polonez Leszek Miller a exasperat pe toată lumea prelungind discuțiile până în ultimul minut pentru a obține concesii și sprijin financiar cât de mult. Ilustrativă pentru această atitudine este o afirmație a fostului ministru de externe polonez, Wlodzimierz Cimoszewicz, din 2002: "Ne dăm seama că este necesar să facem unele ajustări pentru ca Polonia să devină un stat membru credibil. Însă nu trebuie uitat faptul că Polonia a dus la bun sfârșit în ultimii 12 ani transformări mult mai profunde decât au realizat multe alte națiuni occidentale de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial".

Mai mult, este singurul nou stat membru care a criticat ferm anumite prevederi ale Tratatului Constituțional, mergând până acolo încât a afirmat că nu îl va vota. Tot în privința Tratatului Constituțional, Polonia a adoptat și o adeziune fermă la valorile creștine europene care ar trebui introduse ca atare în preambulul acestui document fundamental. Și nu în cel mai nesemnificativ rând, situația politică internă a Poloniei este una dintre cele mai instabile din regiunea fost comunistă, cu zece guverne schimbate din 1990, iar birocrația cea mai dură din întreaga Europă, fiind spre exemplu necesare 230 de zile lucrătoare pentru a deschide o afacere. Toate aceste argumente arată că Polonia poate reprezenta o unitate de măsură a succesului procesului de extindere și a eficientei funcționări dintre Europa Occidentală și Orientală.

Polonia nu a fost un partener ușor de negociere pentru UE pe tot parcursul procesului ce a precedat acceptarea sa ca membru deplin al Uniunii. Epitetele vehiculate la Bruxelles nu sunt dintre cele mai măgulitoare, ele variind de la "extrem de încăpățânați" până la "foarte agresivi", deși oficialii polonezi explică maniera lor de negociere prin interesul lor puternic în prosperitatea Europei. Așadar, surpriza nu a fost mare atunci când Polonia s-a solidarizat cu Spania în Convenția Europeană pentru a apăra prevederile Tratatului de la Nisa referitoare la numărul de voturi din Consiliu, astfel încât opoziția celor două state a blocat adoptarea Tratatului Constituțional în Decembrie 2003, sub președinția italiană, așa cum era prevăzut.

 

Țara- style="mso-tab-count: 1">                      Populație style="mso-tab-count: 1">         Tratatul de la Nisa

GERMANIA- style="mso-tab-count: 1">      82,797,408 style="mso-tab-count: 1">                   29

FRANȚA style="mso-tab-count: 1">           59,329,691 style="mso-tab-count: 1">                  29

UK style="mso-tab-count: 1">                     59,511,464 style="mso-tab-count: 1">                   29

POLONIA style="mso-tab-count: 1">          38,646,023 style="mso-tab-count: 1">                   27

SPANIA style="mso-tab-count: 1">             39,996,671 style="mso-tab-count: 1">                   27

 

Prin Tratatul de la Nisa, cele două state primeau un număr aproape la fel de mare de voturi ca și Franța, Germania-, Marea Britanie, deși populațiile lor erau mult mai reduse ca număr. Propunerea de Tratat Constituțional schimbă acest raport de forțe, în defavoarea statelor cu număr mai mic de locuitori. Astfel, Articolul 24 din Tratatul Constituțional dă o nouă definiție majorității calificate, afirmând că aceasta este "o majoritate a statelor membre, reprezentând cel puțin 3/5 din populația Uniunii". Pe scurt, fiecare stat ar avea de fapt un singur vot, iar pentru a obține majoritate calificată ar fi nevoie ca state membre reprezentând cel puțin 60% din populația UE să voteze în favoarea unei decizii.

Argumentele pe care Polonia le aduce în sprijinul susținerii sistemului de la Nisa sunt în primul rând de ordin procedural, Polonia considerând că a fost o eroare a Prezidiului Convenției Europene introducerea acestei modificări în Tratatul Constituțional, atâta vreme cât sistemul de vot nu a fost prevăzut ca subiect de dezbatere în cadrul Declarației de la Laeken, asupra propunerii din cadrul Convenției nu a existat un consens (18 state exprimând în scris sprijinul pentru sistemul de la Nisa) și Declarația de la Nisa consfințise deja acordul asupra transformărilor instituționale necesare pentru extindere. În al doilea rând, oficialii polonezi au căutat să contrazică argumentele Convenției în favoarea noii majorități calificate, ce ar urma să fie mai simplă, mai democratică și mai eficientă. Un argument propriu-zis al părții poloneze este că sistemul de la Nisa a fost cuprins în Tratatul de Aderare, subiect de referendum în multe țări. În consecință, modificarea modalității de vot înseamnă încălcarea voinței unei mari părți a populației europene.

Această opoziței a Poloniei și Spaniei față de sistemul propus de Tratatul Constituțional a determinat crearea unei soluții de compromis - "dubla majoritate", care păstrează sistemul din Tratatul Constituțional - un stat - un vot, însă prevede ca majoritatea să fie formată din cel puțin 50% din statele membre care să voteze pentru, cu condiția suplimentară ca ele să reprezinte cel puțin 60% din populația Uniunii. Această soluție de compromis ar putea fi acceptată în condițiile în care ea ar fi aprobată de majoritatea guvernelor până în 2009 și ar intra în vigoare în 2015, până atunci urmănd să funcționeze sistemul Nisa.

Valorile creștine explicit cuprinse în Preambulul Constituției europene reprezintă un alt subiect în legătură cu care Polonia se află pe poziții opuse multor state membre UE. În propunerea de Tratat nu există o referire clară la Dumnezeu, ci numai la "moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei". O mai clară referire nu este dorită mai ales de Franța și Belgia, în timp ce Polonia militează pentru afirmarea clară a creștinismului ca parte a tradiției Europei, "în numele adevărului istoric și al așteptărilor legitime ale sutelor de milioane de europeni".

Buna funcționare a Poloniei în mecanismul UE ar fi benefică pentru ambele părți. Economia UE ar putea fi energizată prin provocările și competiția venite din partea noilor state membre. Mai mult, "Polonia poate să contribuie și la construirea politicilor europene. Unii spun că polonezii vor aduce noi abordări și idei la Bruxelles care vor revitaliza birocrația europeană și vor îndepărta centrul de gravitate UE de pe axa Paris-Berlin. Deși guvernul trebuie să regelementeze propriile probeleme bugetare, Polonia, împreună cu celelalte nou venite din Europa Centrală și de Est va sprijini probabil la nivel european politici economice liberale, în stil britanic", spunea Jacob Tusch-Lec, Merrill Lynch & Co, Londra. Până acum, procesul de extindere era văzut doar din perspectiva transformărilor pozitive pe care apartenența la UE o va aduce fostelor țări comuniste. Însă, de fapt, poate fi un proces cu două sensuri, realizarea acestui potențial fiind o unitate de măsură a eficienței procesului ca atare. Dacă Polonia, împreună cu celelalte state nou venite, vor ști și vor putea să facă diferența la nivelul Uniunii, atunci extinderea este un câștig pentru toți. Și poate că polonezii știu ei ce știu atunci când spun că pozițiile lor dure sunt în interesul Europei.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 15

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: