Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Autoritățile locale și descentralizarea serviciilor publice

Dragoș DINCĂ

Viața fiecăruia dintre noi este influențată zilnic de serviciile publice, dezvoltarea acestora influențând direct nivelul de trai, prin satisfacerea unor nevoi recunoscute ca fiind de interes general și a căror realizare nu este la îndemâna initiațivei private, nevoi care pot viza garantarea drepturilor și libertăților fundamentale.



De mulți ani, reforma serviciilor publice constituie în România o preocupare constantă, fiind legată de redefinirea rolului statului. În toate procesele de reformă a serviciilor publice regăsim într-o formă sau alta descentralizarea, consideratăo cale de îmbunătățire a eficacității și calitățiiserviciilor publice.

Administrațiile centrale din numeroase țări, recunoscând importanța descentralizării în reușita reformeiserviciilor publice, au recurs la descentralizare și au adoptat fie Carta europeană a autonomiei locale, fie echivalentul mondial al acesteia, Declarația mondială de autonomie locală a Uniunii Internaționale a Autorităților Locale (IULA).

Descentralizarea serviciilor publice se concretizează în transferarea unor servicii de la "centru" spre comunitățile locale, în vederea satisfacerii unor nevoi sociale, direct de către comunitate. Ideea descentralizării este aceea a apropierii prestării serviciului de utilizatorii săi, de nevoile reale ale acestora.

În România, Constituția din 1991, preciza în art. 119 că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice. Acest principiu a fost dezvoltat de Legea administrației publice locale nr. 69/1991 și, ulterior, de legea 215/2001.

Dezvoltarea serviciilor publice locale și aplicarea principiului descentralizării au fost impulsionate de adoptarea legislației în domeniul finanțelor publice locale, apreciindu-se că normele care asigură autorităților locale autonomie în diferite ramuri de activitate (cultură, instituții sociale, sănătate, agricultură etc.) nu pot produce efectul dorit și devin formale dacă nu sunt susținuteși de acte normative adecvate pentru crearea condițiilor dezvoltării autonomiei și în domeniul financiar. Pornind de la această constatare a fost adoptată Legea finanțelor publice locale nr. 189/1998. Un rol important l-a jucat adoptarea actelor normative în domeniul concesionării sau reglementării proprietății publice.

Începând din 2001, după adoptarea Strategiei de reformă a administrației publice, a avut loc un amplu proces de reglementare a serviciilor publice locale, adoptându-se Legea 326/2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală și o serie de acte normative ce vizează organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, gospodărirea localităților urbane și rurale, serviciile publice de salubrizare a localităților, serviciile de transport public local de călători, etc.

Rezultat al tendințelor de descentralizare a serviciilor publice, începând din anul 2000, autoritățile locale au primit noi responsabilități, în domenii precum:

- colectarea impozitelor și taxelor locale;

- susținerea sistemului de protecție a drepturilor copilului;

- susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap;

- asistența socială;

- învățământul preuniversitar de stat;

- serviciile de gospodărie comunală;

- serviciile comunitare de urgență;

- serviciile de evidență informatizată a persoanei;

- serviciile de poliție comunitară.

Așadar, am asistat la un transfer continuu de noi atribuții către autoritățile locale și la un amplu proces de reglementare. În acest moment se naște întrebarea firească: au autoritățile locale capacitatea să gestioneze noi probleme, ca o continuare a procesului de descentralizare?

Răspunsul la această întrebare presupune o atentă observare a modalităților în care administrația publică locală asigură diferite prestații și reprezintă suma răspunsurilor la o serie de alte întrebări:

La nivelul obiectivelor (misiune, politici și strategii)

  • Există la nivelul autorităților locale capacitatea strategică de a face alegeri și de definire a priorităților?
  • Există o viziune clară asupra responsabilităților care, în finalul procesului de descentralizare, vor fi transferate către administrația publică locală și o separare clară a responsabilităților între administrația locală și cea centrală?
  • Sunt promovate principiile economiei de piață și reducerea gradului de monopolizare în prestarea serviciilor publice?
  • Există responsabilități ale autorităților locale cu privire la definirea calității serviciilor asigurate populației?
La nivel organizatoric (proiectare, operațiuni, roluri)

  • Există flexibilitate și adaptabilitate la noi sarcini?
  • Există suficiente resurse pentru a fi realizate noi sarcini?
  • Sunt definite clar rolurile și responsabilitățile în cadrul aparatului de specialitate al autorităților locale?
  • Responsabilitățile sunt distribuite uniform?
  • Există colaborare între componentele structurii?
La nivelul tehnologiei (procesarea informațiilor, echipamente)

  • Sunt utilizate noi tehnologii pentru a crește calitatea serviciilor publice?
  • Există un potențial de inovare și creativitate adaptate noilor condiții?
  • Există capacitatea de a utiliza noile tehnologii?
În relația cu utilizatorii

  • Se aplică principiul transparenței?
  • Sunt încorporate așteptările utilizatorilor de servicii publice?
  • Gradul de acces la aceste servicii este satisfăcător?
  • Utilizatorilor li se oferă un accesfacil la servicii publice, sunt tratați corespunzător?
La nivelul resurselor umane

  • Există manageri profesioniști?
  • Angajații publici sunt motivați?
  • Se promovează meritul în recrutare, se dezvoltă cariera?
  • Se încurajează inițiativa?
  • Angajații dispun de informațiile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile?
  • Angajații participă la adoptarea deciziilor?
  • Există personal de specialitate (fiscal, tehnic, etc.) cu ajutorul căruia administrația publică să-și îndeplinească sarcinile?
  • Angajații sunt evaluați în funcție de rezultate?
  • Angajații sunt pregătiți să răspundă la schimbare?
La nivelul resurselor financiare

  • Transferul de responsabilități către administrația publicălocală este însoțit de resursele financiare adecvate?
  • Este atras capitalul privat în finanțarea investițiilor?
  • Este promovat creditul local pentru finațarea serviciilor comunale?
  • Există un sistem care să stimuleze autoritățile administrației publice locale în identificarea de noi resurse, pe de o parte și raționalizarea cheltuielilor, pe de altă parte?
  • Există standarde de evaluare a costurilor diferitelor responsabilități ale administrației publice locale?
  • Există criterii clare deechilibrare a bugetelor locale?
  • Există un echilibru de resurse între mediul urban (în special municipiile reședință de județ) și cel rural?
  • Există un sistem adecvat de control asupra gestiunii publice?
Analizând cu atenție întrebările, fiecare dintre noi, în calitate de utilizator pentru o serie de servicii publice, poate formula răspunsuri, care nu sunt deloc încurajatoare pentru stadiul procesului de reformă a serviciilor publice locale. Rigiditatea și incapacitatea de adaptare la noi cerințe, lipsa de responsabilitate, inexistența competiției loiale și lipsa de transparență reprezintă aspecte frecvent aduse în discuție în criticile asupra administrației. Autoritățile publice locale au încă dificultăți în a asigura serviciile existente, problema unor noi servicii de calitate fiind deja o perspectivă mult prea îndepărtată. Cauzele sunt multiple și nu sunt simplu de înlăturat dar o veritabilă reformă a serviciilor publice, cu accent pe capacitatea de transpunere în practică a obiectivelor, pe dezvoltarea potențialului creativ al resursele umane, pe schimbarea raporturilor cu utilizatorii sau pe încorporarea noilor tehnologii, în paralel cu creșterea capacității de atragere a resurselor financiare,poate conduce la creșterea performanțelor serviciilor publice.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 14

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: