Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ghici cine vine la primărie?

Ada MESEŞAN

Alegerile locale de luna viitoare nu mai reprezintă doar o simplă "încălzire" a partidelor și actorilor politici pentru alegerile parlamentare și prezidențiale care se vor desfășura peste câteva luni de zile, precum s-a judecat timp de 14 ani. În lunile mai și iunie, toate partidele politice angrenate în cursa electorală vor arunca în luptă tot ce au mai bun: candidați, strategii, programe, logistică. Favoritul cursei electorale pare a fi Partidul Social Democrat, partid de guvernământ, dar distanța dintre el și principalii săi contracandidați, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat, cunoscuți sub titulatura de "Opoziția Democrată" pentru a fi disociați de cel mai mare partid al opoziției, Partidul România Mare, se reduce vizibil. Contrar declarațiilor și speranțelor liderilor PSD care anunță un triumf categoric în alegerile locale de luna viitoare, ruleta electorală este, la ora actuală, imprevizibilă.



Locuința mea de vară e la țară-

 

La alegerile locale din anul 2000, actualul partid de guvernământ care se numea atunci Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) nu a reușit să obțină mai mult de aproximativ 28 % din voturile pentru consilieri locali, municipali și județeni (vot politic), deși venea din Opoziție și se bucura de încărcătura pozitivă inerentă unei astfel de poziționări. În plus, fostul PDSR, în prezent PSD, nu a reușit, nici în alegerile din anul 2000, cum nu a reușit nici în alegerile precedente, să câștige funcțiile de primari ai marilor orașe, inclusiv funcția de primar general al Capitalei, deținută la ora actuală de președintele PD, Traian Băsescu, cel mai puternic rival politic al conducerii partidului de guvernământ. Marele și fidelul bazin electoral al social-democraților lui Ion Iliescu și Adrian Năstase l-a reprezentat populația rurală, precum și locuitorii zonelor periferice și sărace ai orașelor reședință de județ.

Preocupate de problemele guvernării în coaliție și de scandalurile interne care au caracterizat guvernarea de dreapta CDR-PD-UDMR din anii 1997-2000, partidele în cauză au pierdut alegerile locale, eșecul lor, previzibil, plasându-le în spatele învingătorului PDSR. Triumful pedeserist nu a fost însă prea dulce la alegerile locale din 2000: Capitala României, București, cea a Moldovei, Iași, a Ardealului, Cluj, a Banatului, Timișoara sau a Dobrogei, Constanța au fost, din nou, ratate. Mai instruiți, mai pretențioși, mai informați, locuitorii marilor orașe au continuat să-i respingă pe cei care au creat în România cea mai primitivă specie politică, baronul local și care au făcut din fenomenul corupției o lege a firii.

Alegerile locale din anul 2004 reprezintă marea șansă de a se restabili în țară- un echilibru politic mai necesar ca aerul pentru normalizarea unei societăți și a unui sistem bulversate de corupție și de disprețul autorităților față de legi.

Aliniate la start, principalele partide politice pleacă de pe poziții inegale, ca efect al mediatizării preferențiale a PSD (din motive de obținere a contractelor de publicitate de către mass media și ca urmare a presiunilor politice exercitate asupra jurnaliștilor). Realitatea este însă mai nuanțată. Așteptările populației de la cei care-i vor conduce sunt imense, proporționale cu problemele ei curente: nivelul de trai extrem de scăzut, șomajul, inflația, insecuritatea socială și personală, toate generate de corupția generalizată. Ofertele electorale în prag de campanie electorală au fost, însă, până în prezent, foarte sărace, partidele politice preferând să se preteze la un război de guerilă între ele.

Manevrând o mașină masivă, fondurile guvernamentale și toate pârghiile instituțiilor statului aflate la dispoziția lor, liderii PSD, atât cei de la București cât și cei din județe, denumiți de presă "baroni locali", s-au lansat în cucerirea electoratului prin metode medievale: organizarea de festinuri populare prin parcuri și piețe pentru săracii localităților, cu diferite ocazii (sărbătorile de Crăciun, Anul Nou și de Paște) sau cumpărarea directă de voturi, cu bani cash (un vot egal 50.000 lei, respectiv un dolar și jumătate) așa cum au procedat în alegerile locale parțiale din anii 2001 și 2002.

Sufocați de presiunea instituțiilor statului și incapabili, de multe ori, să riposteze organizat față de abuzurile oamenilor partidului de guvernământ, principalilor contracandidați ai PSD, liberalii și democrații, le-au fost necesari trei ani de zile să realizeze că doar împreună și răspunzând agendei reale a cetățenilor ignorați practic de Putere, pot schimba raportul politic. Abia în luna octombrie 2003, când s-a constituit Alianța PNL-PD (abreviat DA, Dreptate și Adevăr) scena politică a părut că se normalizează. Topul partidelor politice a început să fluctueze. PSD a rămas pe primul loc, grație imaginii paternaliste a șefului statului, Ion Iliescu care plutește deasupra partidului și datorită transformării strategice a unui număr uriaș de români în asistați social, total dependenți de ajutoarele sociale aflate în mâna Guvernului și a baronilor locali ai PSD care ocupă funcții de președinți de Consilii Județene și de primari.

În schimb, PRM, partid condus de Corneliu Vadim Tudor a pierdut definitiv locul doi în simpatia electoratului trecând pe planul trei, fiind devansat de liberalii și democrații constituiți în Alianța DA.

UDMR, formațiunea etnicilor maghiari se zbate, după 14 ani de existență, să nu se fărâme și să poată trece pragul electoral impus, în premieră, la alegerile locale din acest an, de 5%.

La mare distanță de aceste partide, defilează cu optimism Partidul Umanist Român, sprijinit de salvele de artilerie ale unuia din cele mai mari trusturi de presă autohtone și de sfaturile unui celebru strateg electoral american (Dick Morris).

PNȚCD, principalul partid al coaliției, care a câștigat alegerile generale din anul 1996, se zbate într-un cvasi-anonimat tragic, cu slabe șanse să mai depășească pragul electoral de 5%. El este chiar depășit în sondaje de Acțiunea Populară, partidul creat de fostul președinte al României între 1996-2000, Emil Constantinescu pentru a-și satisface orgoliile personale.

 

Mie dați-mi străzi pavate, măturate, dați-mi cinematograf !

 

Marele război pentru cucerirea alegerilor locale se duce între PSD și Alianța DA PNL-PD. Principala scenă a competiției electorale o reprezintă bătălia pentru cucerirea Capitalei unde, paradoxal, jocurile par a fi făcute. Actualul primar general, Traian Băsescu, președintele PD și co-președintele Alianței DA alături de liberalul Theodor Stolojan, candidatul Alianței la prezidențialele din noiembrie 2004, se arată de neînvins. Constatarea a fost făcută nu doar de jurnaliști și sociologi, ci chiar de directorul de campanie al PSD, vicepreședintele Viorel Hrebenciuc, și a fost reconfirmată, de-a dreptul hilar, de candidatul partidului de guvernământ la primăria Capitalei, Bogdan Niculescu Duvăz: "Dacă va exista turul doi la alegerile din București, voi fi și eu în competiție". Profitând de cea mai puternică locomotivă electorală pe care Alianța DA o deține la ora actuală, Traian Băsescu, liberalii și democrații au toate șansele să-i învingă pe cei șase primari PSD de sectoare prin translatarea imaginii de învingător din start a lui Traian Băsescu, asupra celorlalți candidați. Împărțite frățește, trei primării la PD și trei primării la PNL, cele două partide au nominalizat la alegerile din București, parlamentari (deputații Anca Boagiu, Liviu Negoiță și Andrei Chiliman) sau persoane specializate în problemele administrației Capitalei, dovedind respect față de alegători. În contrapartidă, PSD a decis să se prezinte la scrutin cu aceeași primari de sector acuzați de presă de corupție, în frunte cu Marian Vanghelie, primar aflat în ancheta Parchetului Național Anticorupție și în permanent război cu limba română.

Al treilea partid al Opoziției, PRM, a adoptat formula Alianței DA și a lansat în cursa electorală câțiva parlamentari, mizând totul pe clona lui C.V.Tudor, Dumitru Dragomir, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, candidatul partidului la primăria Bucureștiului. Scandalagiu prin excelență, notoriu, Dumitru Dragomir nu este candidatul preferat al electoratului din București, dar reprezintă o locomotivă electorală sigură, PRM privind alegerile locale din București la fel de serios precum PSD și Alianța DA.

PUR, partid minuscul, neparlamentar, fără notorietate, dar cu veleități de mărire, a transformat cursa electorală din București în Clubul Femina. Doar pentru a obține vizibilitate, președintele partidului a apelat la femeile relativ cunoscute ale Capitalei: prezentatoare TV, actrițe sau femei de afaceri, cu unicul scop de a scoate din anonimat formațiunea pe care a creat-o. PUR nu este preocupat să câștige nici măcar o primărie de sector, interesul umaniștilor concentrându-se pe depășirea pragului electoral la locale și pregătirea partidului pentru alegerile parlamentare. Partid pitic cu pretenții și bani, PUR l-a angajat pe celebrul strateg electoral Dick Morris să-l transforme din rățușca cea urâtă în lebădă parlamentară.

Degeaba s-au rostogolit peste primarul Traian Băsescu, scandaluri felurite dirijate de liderii PSD,ultimul punându-l într-o opoziție periculoasă pe liderul PD cu Biserica Ortodoxă Română. Culmea, românii, marea lor majoritate văzând în Biserică singura instituție cu credibilitate, au susținut poziția primarului Băsescu care s-a opus vehement construirii Catedralei Neamului, prin dărâmarea unui monument, în Parcul Carol. Scandalul regizat de conducerea partidului de guvernământ și de Cabinetul Năstase nu a făcut decât să extrapoleze un subiect care ținea strict de Capitală, la nivel național și să crească susținerea electorală de care se bucură intempestivul Traian Băsescu.

 

Viața ce aici palpită e lipsită de confort occidental

 

Guvernarea prin încălcarea repetată a legilor și normelor democratice de către PSD,generalizarea instituțională a corupției care a agravat nivelul de trai și mijloacele abuzive folosite de membri partidului de guvernământ pentru păstrarea puterii au condus la situații neașteptate în marea majoritate a județelor: coalizarea celorlalte partide pentru a câștiga, imediat după alegeri, președințiile consiliilor municipale și județene. Dacă la început aceste alianțe nu păreau credibile, prin înțelegerile făcute de Alianța DA, PUR, UDMR, PNȚCD cu PRM, partid considerat extremist datorită liderului său, C.V.Tudor, ele s-au materializat în timp în adevărate coaliții de respingere a PSD.

Miza câștigării alegerilor locale i-a făcut pe liderii partidelor politice să angajeze firme de consultanță politică pe cât de celebre, pe atât de costisitoare. PSD a antamat firma americano-israeliană Greenberg-Carville-Schrum, secondată de mai multe societăți de specialitate românești. PRM a încheiat un contract cu firma israeliană Arad Communications, iar PUR și l-a adjudecat pe strategul american Dick Morris. Cele trei partide vor plăti strategilor străini milioane de dolari pentru a le face mai acceptabile electoratului român.

Alianța DA s-a rezumat la contracte mai modeste, folosind în campania locală firme de advertising românești. Spre ghinionul PSD, jurnaliștii au căutat să afle singuri sursele de finanțare pentru campania locală care se dovedește a fi extrem de costisitoare, din moment ce baronii centrali și locali ai partidului sunt gata să arunce cu bani și cadouri în alegătorii români. În mare, ele sunt două: banii publici, pe care PSD nu se ferește să-i folosească în scopuri partinice contrar tuturor legilor, și cotizațiile mai mult sau mai puțin benevole făcute partidului ori de clienții politici favorizați trei ani de zile, ori de oamenii de afaceri care plătesc un fel de "taxă de protecție" baronilor locali și instituțiilor statului.

PRM a strâns ban cu ban pentru ultima bătălie electorală, cea a anului 2004, în care mai poate spera să rămână un partid de luat în seamă pe scena politică românească. Inevitabil, partidul lui C.V.Tudor devine tot mai anacronic, mai depășit de istorie, speranțele lui fiind să reediteze, la o scară mai mică, succesul din alegerile anului 2000, bazându-se pe gradul uriaș de nemulțumire a populației, generat de sărăcia extremă.

 

Dar în zori încep cocoșii, păcătoșii, ca să facă iar scandal

 

Reprezentanții Alianței DA nu excelează în pregătirea campaniei electorale, dar strategia lor electorală, aparent simplă, fără mari pretenții, pare să pregătească surprize neplăcute partidului de guvernământ. Liderii DA vor să cucerească marile orașe, capitalele de provincii și de județe. Clujul, fief al primarului PRM Gheorghe Funar, pare că va fi câștigat de tânărul democrat Emil Boc, sociologii prevăzând o finală între aceștia doi, timp în care candidatul PSD, actualul prefect, va scrie romane polițiste. În al doilea rând, și liberalii și democrații și-au nominalizat drept candidați, chiar și în orașele mai mici sau pe listele pentru consilii județene, deputați, senatori ori notabilități ale locului, tocmai pentru a arăta alegătorilor că îi respectă. Și liderii PSD au gândit această strategie, cu o diferență majoră: miniștrii și parlamentarii care vor candida la alegerile locale în chip de locomotive electorale, ca exemplu ministrul de interne Ioan Rus la Cluj sau ministrul Victor Ponta la Chitila, urmează să se retragă după finalizarea scrutinului în fotoliile de lux din Guvern și Parlament. Pentru aceștia, ideea că înșeală electoratul, este total străină.

După ce s-au zbătut în anonimatul mediatic timp de luni de zile, liderii Alianței DA au spart siguranța conducerii PSD că va câștiga alegerile locale, și amorțeala cu care demarase electoral anul 2004. Acuzațiile că membrii PSD din toată țara se pregătesc pentru o fraudare masivă a alegerilor și, mai ales, exemplele în acest sens care și-au găsit cea mai bună dovadă în desfășurarea referendumului pentru Constituție, când organizatorii au smuls votul cetățenilor prin încălcarea sistematică a legilor, au depășit granițele țării, alertând oficialii Uniunii Europene. Dacă, inițial, liderii PSD au tratat cu un dispreț suveran aceste acuzații, siguri de faptul că nimeni nu-i ia în seamă pe liberali și democrați, pe parcurs au realizat că, atât alegătorii, cât mai ales diplomații și parlamentarii europeni privesc cu seriozitate semnalele opoziției. Situația s-a agravat în contextul ultimelor luni: Parlamentul European a criticat extrem de dur Guvernul PSD, atrăgându-i atenția că, prin politica sa, România nu mai îndeplinește criteriul politic, fundamental pentru aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, comisarul european pentru extindere, Gunter Verheugen a recomandat Cabinetului Năstase să-i prindă pe "peștii mari ai corupției" în timp ce raportorul UE pentru România, Emma Nicholson a venit la București special pentru a traduce actualei puteri, imaginea pe care și-a creat-o în occident: "Corupție, corupție, corupție". În aceste condiții, în loc să domolească abuzurile și să-și respecte angajamentele față de electorat și față de Uniunea Europeană, premierul Adrian Năstase, Guvernul și conducerea PSD au recurs la amenințări halucinante la adresa opoziției, în mod special la adresa liderilor Alianței DA: "Vă dăm în judecată dacă ne mai acuzați că vom frauda alegerile!" Firește, avocații PSD vor fi angajați de Guvern, pe bani publici, după cum a recunoscut chiar premierul și președintele partidului, Adrian Năstase care, mai nou, preferă să-și lanseze mesajele electorale nu din mijlocul cetățenilor nemulțumiți, precum Traian Băsescu sau Theodor Stolojan, nu de pe sticla televizoarelor, așa cum a procedat grijuliu trei ani de zile, ci din mijlocul tinerilor pesediști, singurii care-l mai aplaudă, la ora actuală.

 

D-aia zic eu, prin urmare, vorbă mare

 

Bătălia pentru alegerile locale ar putea avea și rezultate neașteptate. Dacă pare evident că PSD va domina în continuare mediul rural, iar alianța DA PNL-PD va câștiga Capitala și marile orașe, nu trebuie să uităm că, după alegerile din 2000, PSD a racolat cu forța aproape 80% din primarii din țară. Cum acum își propune să câștige "doar" 40% din primării, rezultă că alegerile locale din acest an vor duce la schimbarea a peste jumătate din primarii din țară. O mică revoluție ce pare să treacă deocamdată neobservată. Rămâne de văzut dacă se vor schimba și năravurile într-un mandat ce se va întinde și dincolo de 1 ianuarie 2007...

Publicat în : Politica interna  de la numărul 14

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: