Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ucraina devine cap de pod al NATO

Andrei BĂDIN

Odată cu extinderea NATO, Moscova se simte din ce în ce mai încercuită. Analiștii de la Moscova spun că acest lucru va face ca Rusia să devină o putere regională

style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: ''; mso-fareast-font-family: ''; mso-ansi-language: EN-US; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA">Memorandumul privind înțelegerea dintre guvernul Ucrainei și statele majore ale Comandanților Supremi ai Forțelor Aliate din Atlantic și Europa permite accesul rapid al trupelor NATO pe teritoriul statului ucrainean.

Moscova se teme că din toamnă, Kievul va deveni aliat al Americii

 

Odată cu extinderea NATO, Moscova se simte din ce în ce mai încercuită. Analiștii de la Moscova spun că acest lucru va face ca Rusia să devină o putere regională

Memorandumul privind înțelegerea dintre guvernul Ucrainei și statele majore ale Comandanților Supremi ai Forțelor Aliate din Atlantic și Europa permite accesul rapid al trupelor NATO pe teritoriul statului ucrainean. Presa rusă a reacționat vehement. Cotidianul "Nevazimisia Gazeta" spune astfel că Ucraina ar putea deveni cap de pod pentru NATO în desfășurarea operațiunilor militare, inclusiv a celor de pe teritoriul CSI. "Atunci când au ratificat acest memorandum, deputații ucraineni nu au ținut practic cont de acel articol din Constituția Ucrainei care prevede statutul neutru al țării și nealinierea sa la nici un bloc militar", subliniază ziarul rus care transmite astfel opoziția Kremlinului din ce în ce mai mult nemulțumit de extinderea fără precedent a NATO în fosta sa sferă de influență.

"Nezavisimaia Gazeta" prezintă și punctul de vedere al liderului Partidului Comunist Ucrainean, Piotr Simonenko, care a declarat: "Ratificarea acestui memorandum înseamnă, de fapt, predarea intereselor Ucrainei sub controlul celor care își realizează obiectivele strategice prin intermediul blocului NATO".

 

Politic, Kievul s-ar putea orienta spre Washington

 

Semnarea acordului cu NATO nu este singura problemă pentru Kremlin. Pentru președintele rus, Vladimir Putin, alegerile ucrainene din 2004 reprezintă o problemă foarte importantă. "Și, dacă Rusia va pierde sau va rata aceste alegeri, ea va încasa o lovitură zdravănă, de pe urma căreia autoritățile de la Kremlin nu-și vor putea reveni prea curând", afirmă "Komsomolskaia Pravda".

Favoritul cursei electorale este politicianul pro-american nr.1, Viktor Iușcenko. Rata sa de popularitate se situează la nivelul a 25 de procente potrivit ultimilor sondaje. Cel mai "popular" dintre potențialii candidați din partea actualei puteri are o rată de popularitate de 2,5 ori mai mică decât cea a lui Iușcenko, iar dinamica creșterii acesteia nu este accentuată. Mai mult ca sigur, în 2005, Ucraina va ieși din CSI și își va face publice pretențiile privind rolul de centru alternativ al spațiului postsovietic. Pe planul politicii interne, spune presa rusă,noul președinte se va orienta, fără doar și poate, în direcția derusificării rapide, obiectiv ce presupune restricții drastice la utilizarea limbii ruse. De fapt, spune presa rusă, se va putea constata descompunerea definitivă a CSI și eșecul pretențiilor Rusiei de a avea statut de moderator în spațiul postsovietic. "Importanța geopolitică a Federației Ruse se va reduce imediat, în mod semnificativ. În acest context, alegerile prezidențiale din Ucraina reprezintă un moment al adevărului nu doar pentru elita ucraineană, ci și pentru Vladimir Putin. În toamnă, însuși fondul puterii lui Putin s-ar putea schimba în mod radical: din liderul unei superputeri regionale el riscă să se transforme într-un administrator - sau mai degrabă guvernator - al unei provincii de mâna a treia", avertizează cotidianul "Komsomolskaia Pravda".

 

Rușii explică Ucrainei că e mai rău să fii "colonie americană"

"Komsomolskaia Pravda" formulează unele propuneri pentru viitoarele acțiuni ale autorităților rusești față de Ucraina.

Unele sunt de-a dreptul hilare. Astfel, "Rusia trebuie să explice Ucrainei că statutul de colonie americană este cu mult mai rău decât rolul de partener al Rusiei. Când soldații ucraineni vor începe să moară cu miile în războiul mondial împotriva terorismului, iar conductele americane de petrol își vor revendica locuri onorabile în parcurile naționale ale Ucrainei, autoritățile de la Kiev vor înțelege acest lucru, dar va fi prea târziu" sau că "Rusia trebuie să-i spună lui Kucima - și liderilor principalelor "clanuri" din țară - că este gata să-și asume garanțiile de securitate pentru actuala elită și să-i propună Kievului o concepție reală privind asigurarea succesiunii puterii. A unei puteri care să se orienteze spre un parteneriat cu Rusia. Într-adevăr, de una singură, Rusia - în actuala sa stare politico-psihologică - nu este capabilă să stopeze tăvălugul expansiunii americane. Aici ar putea fi nevoie de ajutorul Vechii Europe, care are în această regiune interese proprii, diferite de cele americane, și de sprijinul Vaticanului. Cu acesta din urmă Biserica Ortodoxă Rusă ar putea încheia un pact tacit privind delimitarea zonelor de influență pe teritoriul ucrainean. Însă, toate acestea s-ar putea întâmpla doar în cazul în care Federația Rusă își va conștientiza propriile interese și nu va acționa în virtutea logicii "totul este pentru mai bine în cea mai bună dintre lumile posibile". Lasă-le pe SUA să ia, dacă vor, Ucraina, numai să nu ne ia castelul de pe Lazurnâi Bereg și ultimul miliard de dolari - astfel gândesc, la ora actuală, mulți dintre "responsabilii sociali" din rândul reprezentanților clasei conducătoare a Rusiei", subliniază, în încheiere, cotidianul rusesc.

 

Rusia se simte încercuită

 

"Noul val de extindere a NATO este cu mult mai "tare" decât cel care a presupus aderarea Poloniei, Cehiei și Ungariei, consideră săptămânalul rus "Nezavisimoe Voennoe Obozrenie". În afară de aceasta, important este că, această nouă extindere, ar putea modifica în mod serios situația geopolitică din regiunea estică a Europei. "Nu mai este vorba doar de trei foste membre ale Organizației Tratatului de la Varșovia, dar și de foste republici sovietice - actualele state baltice", subliniază ziarul moscovit.

Potrivit săptămânalului citat, este absolut evident că noua situație vizează zona intereselor vitale ale Rusiei, parametrii săi de securitate. În loc de trei vecini independenți și nealiniați, la granițele de nord-vest ale Rusiei vor apărea noi membri ai unei puternice alianțe militare, care "a strivit" sub greutatea sa peste o jumătate de continent. În ceea ce privește regiunea Kaliningrad, aceasta se va pomeni strânsă "în cleștii NATO" nu doar din direcția Poloniei, dar și din cea a Lituaniei. În sud, extinderea câmpului de operațiuni al NATO - incluzând România și Bulgaria, în combinație cu "vechiul" membru al Alianței, Turcia - aduce, la fel, cu o încercuire militar-politică a Rusiei de-a lungul malurilor Mării Negre.

"De acum încolo, Moscova va fi nevoită să aibă de-a face cu o alianță al cărui spațiu, potențial militar, resurse economice și umane au crescut în mod semnificativ. Înainte, dacă ar fi să nu luăm în calcul o mică porțiune de la granița polono-rusă, Rusia nu avea, totuși, "un contact direct cu teritoriul NATO". Teoretic, de la granițele republicilor baltice este cu mult mai simplu să se ajungă la o serie de importante centre rusești, cum ar fi, de exemplu, Sankt Petersburgul. Iar în sud, înainte de apariția în NATO a României și Bulgariei, parlamentul din Kiev a luat o decizie care să permită în mod automat tranzitarea teritoriului ucrainean de către trupele NATO. Întrebarea este una: tranzitare spre ce teritorii?", se întreabă "Nezavisimoe Voennoe Obozrenie".

 

Apar rapid baze în țările baltice

 

NATO își va asuma paza și monitorizarea spațiului aerian al regiunii baltice, mai spune ziarul rus. "După toate probabilitățile, NATO este gata pentru acest lucru".

Potrivit agenției de presă daneze Ritzau, deja, pe data de 31 martie este programată sosirea în Lituania a patru avioane daneze de interceptare F-16 și a unei stații-radar mobile. Totodată, este așteptat un număr de piloți danezi, de tehnică militară, de personal specializat în paza aeroporturilor și de membri ai personalului de deservire, în număr total de 100 de militari danezi. Astfel, în Lituania ar putea să apară prima bază NATO din țările baltice. Iar acest lucru va reprezenta încă o încălcare a asigurărilor date de NATO, potrivit cărora ea nu are intenția de a se stabili în această regiune, asigurări care, din păcate, nu au fost fixate în 1996 în Acordul privind crearea Consiliului NATO - Rusia".

Potrivit ambasadorului SUA la NATO, Nicholas Burns, actuala extindere a Alianței este "unul dintre cele mai importante" evenimente din istoria de 55 de ani a Organizației. "Acest lucru va permite schimbarea hărții Europei, mutarea centrului de greutate spre Est, și va face ca Alianța să devină mai puternică", a subliniat ambasadorul american.

 

În replică, rușii fac manevre militare

 

"Însă, pentru politica externă a Rusiei, acest mare triumf al Occidentului nu promite nimic îmbucurător", consideră "Vremea Novostei". "În pofida faptului că Moscova s-a opus ani în șir extinderii spre Est a NATO, acest lucru a avut, totuși, loc. Trupele Alianței au ajuns în imediata apropiere de granițele Rusiei. Mai departe NATO nici nu se mai poate extinde - în fața ei se află Moscova", subliniază cotidianul rus citat.

Un alt cotidian rus, "Moskovski Komsomoleț", notează, în articolul intitulat "Numai NATO nu!", că odată cu extinderea Alianței "pe grănicerii ruși îi așteaptă insomnia".

"Apropierea dintre Rusia și NATO a devenit "aproape intimă". (...)Politicienii și militarii ruși vorbesc despre extinderea colaborării cu Alianța, dar, în acest timp, NATO își extinde cu încredere granițele, apropiindu-se din ce în ce mai mult de Rusia. La rând se află Georgia, Ucraina, Republica Moldova și Azerbaidjan. Se pare că în curând NATO pur și simplu va sufoca Rusia cu "îmbrățișările" ei afectuoase", subliniază ziarul moscovit.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 14

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: