Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Problemele integrării

Andrei BĂDIN

La 1 mai, Uniunea Europeană va cunoaște un "big bang", trecând de la 15 la 25 de state și de la 376 milioane la 453 milioane de locuitori. Această a cincea lărgire a Uniunii va avea consecințe în toate domeniile construcției europene și va scoate în evidență, dincolo de alte aspecte, diferențele economice importante între actualii membrii și noii veniți. Eșecul usturător al adoptării unei Constituții europene din decembrie anul trecut îi face pe pesimiști să se teamă de o lipsă de unanimitate a celor 25 de state în favoarea unui asemenea document. Există divergențe și în privința războiului din Irak. Pericolul imediat pare a fi prăpastia economică și socială imensă care separă țările occidentale de cele din Est, care reprezintă de-abia 4,6 la sută din PIB-ul Uniunii Europene.



Se vor bloca instituțiile europene ?

 

Activitățile Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului Europei ar putea fi afectate negativ de extinderea UE cu zece noi state membre, la 1 mai, adoptarea Constituției UE devenind o necesitate, apreciază, de pildă, "Le Figaro".

Actualii membri ai Comisiei se tem că, divergențele în ceea ce privește votul, vor deveni mai acute în cadrul Comisiei extinse, unde noile state membre - care au atitudini pronunțat naționaliste - vor avea aproape aceeași pondere ca și cele cinci mari puteri europene.

Introducerea votului pe state în cadrul Comisiei riscă să frâneze activitatea acesteia. Din acest motiv, Romano Prodi a încercat să soluționeze, în ultimele luni, dosarele cele mai delicate, cum ar fi chestiunile referitoare la Pactul de Stabilitate, la bugetul european și la afacerea Microsoft. Totuși, Comisia extinsă va trebui să adopte o serie de decizii importante, cum ar fi stabilirea sancțiunilor care vor fi aplicate țărilor membre UE care nu respectă regulile pieței interne.

Noii comisari vor trebui să adopte sancțiuni împotriva propriilor guverne, să se pronunțe asupra bugetului european și asupra începerii negocierilor de aderare la UE de către Turcia.

Componența Parlamentului European nu se va modifica după 1 mai. Cei 162 de observatori din noile state membre vor deveni membri cu drepturi depline ai acestui for, însă nu vor dispune de drept de vot. Ei vor obține prerogative reale după alegerile europene de la 12 iunie, când Parlamentul European va avea 732 de deputați, față de 626 în prezent.

Consiliul European - a cărui activitatea se desfășoară cu greutate în 15 - va avea de pierdut de pe urma extinderii, pentru că dezbaterile vor fi și mai dificile într-un for alcătuit din reprezentanții a 25 de state.

La 1 mai, regulile de vot se schimbă în favoarea statelor mici, în cadrul unei noi formule care va acționa timp de șase luni. Sistemul de vot nu acordă o mare importanță factorului demografic și aplică prevederile Tratatului de la Nisa, însă nu integral.

 

Extremiștii vor avea grup parlamentar în PE

 

Potrivit unui studiu, Partidul Popular European va câștiga alegerile pentru Parlamentul din 13 iunie și va rămâne în continuare primul grup politic al Uniunii Europene. Partidele de extremă-dreapta și-ar putea constitui un grup parlamentar dacă reușesc să-și depășească divergențele, așa cum se desprinde dintr-o estimare a rezultatelor alegerilor ce vor avea loc într-o Uniune cu 25 de membri. Raportul, prezentat în Parlamentul European, a fost elaborat de profesorii Simon Hix, de la Școala de Studii Economice din Londra, și de Michael Marsh, de la Colegiul Trinity din Dublin. PPE va câștiga viitoarele alegeri, dar Partidul Liberal va deține cheia pentru a forma majoritatea cu dreapta sau stânga, în vederea alegerii viitorului președinte al Comisiei Europene și pentru a aproba legislația comunitară, conform prognozelor privind rezultatele alegerilor în UE lărgită.

Parlamentul European, potrivit studiului, va fi dominat în următorii cinci ani de grupul popular, cu 285 din cele 732 de locuri ale noului Parlament European rezultat după alegerile din 13 iunie. Grupul liberal, care își va spori cu 1,5 ponderea în instituție va fi decisiv pentru formarea majorității necesare pentru luarea deciziilor. Grupul socialist va fi a doua forță politică, cu 217 mandate. Socialiștii, alături de verzi și de stânga europeană vor deține împreună 286 de locuri, cu 11 în plus față de populari. Lipsa de coeziune a grupului popular și ponderea uriașă a euroscepticilor limitează influența reală a politicii sale, a cărei capacitate este mult diminuată de divizările interne. Raportul prevede, pe lângă posibilitatea unei sciziuni, crearea unui nou grup format din democrat-creștini și centriști belgieni, luxemburghezi, francezi, catalani, irlandezi, italieni și din țările din Est. Studiul prognozează, totodată, o consolidare a extremei-drepte în Parlamentul European, dacă diferitele partide naționaliste își depășesc actualele divergențe.

Coaliția forțelor extremiste, Frontul Național francez al lui Jean-Marie Le Pen, Partidul Libertății din Austria al lui Joerg Haider, partidul separatist flamand Vlaams Blok - dar și unele mișcări din Italia, Slovacia și Polonia, care vor obține reprezentare parlamentară. În total, aproximativ 30 de parlamentari, potrivit studiului, un număr suficient pentru a-și forma propriul grup "dacă vor depăși divergențele actuale", subliniază raportul Hix-Marsh.

Populismul și antieuropenismul par să fie în ascensiune în țările care se pregătesc să adere la UE la 1 mai. Reformele economice și administrative adoptate într-o perioadă scurtă de timp pentru a se adapta normelor comunitare și, mai ales, impactului social care a marcat trecerea de la societatea comunistă la economia de piață, au pregătit un teren fertil demagogiei și extremismului de orice fel, se mai arată în raport. Este de altfel și cazul României.

 

Esticii vor fi, la început, europeni de mâna a două

 

Un țăran european din trei va fi polonez odată cu extinderea. Bruxelles-ul a amânat data accesului deplin țărilor din Estul Europei la ajutoarele directe ale politicii agricole comune. Țăranii din Est vor aștepta opt ani înainte de a beneficia în proporție de 100 la sută de aceleași ajutoare ca și colegii lor din Vest.

Liberalizarea produselor alimentare este mai avansată. Protecțiile tarifare care subzistă ar urma să fie eliminate în mare măsură începând cu data de 1 mai. Pentru vin, suprimarea taxelor vamale ar urma să reducă prețurile la vin cu 30 la sută în Republica Cehă și cu 60 la sută în Ungaria. În consecință, toate prețurile mărfurilor importate ar urma să scadă. Îndeosebi cele ale bunurilor provenind din țările din afara Uniunii Europene. În Polonia, taxele asupra vehiculelor japoneze de turism vor scădea cu 35 la sută, ajungând la 10 la sută începând cu 1 mai. Taxele vamale la produsele textile riscă să crească. Polonia are acorduri bilaterale cu India în materie de textile. Iar în acest sector, tarifele Uniunii Europene sunt superioare celor negociate odinioară de Polonia. Prețurile la produsele textile vor spori și în Estonia, care va fi "singura dintre țările Europei Centrale și de Est a cărei aderare la Uniunea Europeană se va traduce printr-o creștere a taxelor vamale", a spus Juhan Parts, premierul Estoniei.

Urmează România, Croația, Turcia și Bulgaria

Bulgaria și România urmează să adere la UE în anul 2007, pentru Turcia, Uniunea va hotărî până la sfârșitul anului în curs începerea negocierilor de aderare. Concomitent, tot mai multe țări din zona Balcanilor de Vest așteaptă la porțile Bruxelles-lui. Cele mai multe discuții le-a provocat, în mod categoric, problema Turciei, respectiv dacă aceasta trebuie să înceapă negocierile de aderare la UE, cererea ei pentru aderare fiind prezentată încă în anul 1987. Calendarul actual al UE prevede ca Bulgaria și România să încheie negocierile până la sfârșitul acestui an și cele două țări să adere la Uniune în anul 2007. În ceea ce privește România, însă, Parlamentul European a constatat, în luna martie, că statul român are "serioase dificultăți" legate de îndeplinirea criteriilor de aderare, avertizând că dacă România nu își va intensifica activitatea de realizare a reformelor, aderarea ei la UE în 2007 nu va fi posibilă. Deputații au vizat în mod concret deficitul în ceea ce privește lupta împotriva corupției, influența continuă a politicii asupra justiției, insuficienta independență a mass-media și acțiunile brutale ale poliției. A provocat îngrijorare la Bruxelles și problema adopțiilor internaționale. Uniunea Europeană presupune că în multe din cazuri este vorba de crimă organizată și trafic de copii în străinătate.

În ceea ce privește Croația, Prodi a declarat că aceasta se situează pe locul trei după Bulgaria și România. Croația a primit deja undă verde pentru începerea negocierilor la finele acestui an.

 

Costurile extinderii

 

Problema costului susținerii pentru țările rămase în urmă este una importantă iar Parisul, Londra și Berlinul și-au exprimat dorința de a îngheța viitorul buget al Uniunii Europene pentru intervalul 2007-2013. De aici pot apărea multe probleme iar Uniunea Europeană ar putea ajunge la concluzia că nu poate finanța această extindere sau că, dacă o va finanța, pot apărea diferite probleme așa cum a fost în cazulreunificării Germaniei. Probabil că, dacă vechile țări europene nu își vor regăsi rapid cadența dezvoltării economice, acest lucru se va răsfrânge asupra noilor veniți și mai ales a viitorului țărilor care așteaptă integrarea în 2007, România și Bulgaria. În privința acestora, nu puțini sunt cei care spun aceste state aduc o serie întreagă de probleme de care Uniunea Europeană, în actuala situație, nu are nevoie.

Propunerea de referendum în Marea Britanie îngrijorează liderii europeni

Decizia premierului britanic, Tony Blair, de a organiza un referendum referitor la Constituția europeană sporește prerogativele Londrei în cadrul negocierilor finale și periclitează poziția liderilor europeni care au refuzat o astfel de consultare. Din punct de vedere legal, proiectul Constituției prezentat de Valery Giscard d'Estaing devine nul dacă este respins chiar și de o singură țară-. Totuși, oficiali de la Bruxelles au declarat că un eventual rezultat negativ din partea unei țări mici, cum ar fi Danemarca, ar putea fi ignorat. O criză ar putea fi declanșată dacă referendumul din Marea Britanie va avea un rezultat negativ.

Danezii, irlandezii și suedezii au votat împotrivă, în cadrul ultimelor trei referendumuri referitoare la extinderea Uniunii Europene. Potrivit unui sondaj din decembrie anul trecut, susținerea față de UE a scăzut, pentru prima dată, sub 50 la sută.

Chiar și francezii au devenit eurosceptici, după zece ani de dificultăți economice și divergențe de opinii cu liderii europeni, referitoare la politica fiscală.

Până în prezent, doar opt state au anunțat că vor organiza referendumuri - Danemarca, Irlanda, Spania, Portugalia, Olanda, Luxemburg, Estonia și Republica Cehă.

Guvernul italian reflectă asupra organizării unui referendum, iar în Germania- încă nu este acceptată acest gen de consultare.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 14

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: