Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Gras sau slab ?

Marina HERGHELEGIU

Leptina

 

Leptina este un hormon de care depind greutatea corporală și apetitul fiecărei persoane. Ea programează creierul fiecăruia pentru a fi grași sau slabi. Prin semnalele emise de acest hormon este stabilit tipul de greutate și pofta de mâncarepe durata întregii vieți.

Se pare că leptina influențează circuitele neurologice din creier atât structural cât și funcțional.

Se știe de peste 10 ani că persoanele supraponderale aunivele scăzute de leptină.

S-au realizat studii de laborator pe cobai pentru a vedea dacă administrarea de leptină la supraponderali poate produce scăderea în greutate fără creșterea senzației de foame.

S-a constatat că, în timp ce la șoareci administrarea leptinei reduce greutatea, la oameni răspunsul nu este atât de prompt. Oamenii nu slăbesc la administrarea leptinei așa cum o fac șoarecii. În schimb, expunerea bebelușilor la leptină pare să afecteze structurile cerebrale care sunt legate de greutatea corporală. Astfel, în creierul șoarecilor de laborator modificați genetic în așa fel încât să nu producă leptină, în nucleul arcuat al hipotalamusului, numărul circuitelor neuronale dezvoltate este semnificativ redus față de șoarecii normali. În creierul puilor expuși la leptină, structurile neuronale se refac și funcționează normal. S-a tras concluzia că există o perioadă critică în primul an de viață când tipul de alimentație primit dictează greutatea, apetitul și sănătatea organismului pentru întreaga viață.

 

Regimul alimentar Atkins

 

Dr. Robert Atkins, nutriționist american, propunea cu ani în urmă un regim alimentar bazat pe o cantitate redusă de carbohidrați (pâine, dulciuri etc) compensată printr-o cantitate crescută de proteine și grăsimi animale (cârnați, șuncă, unt etc). Această dietă, ușor acceptată de populație, a făcut ca, în prezent, în S.U.A., obezitatea să reprezinte a doua cauză de deces după fumat. Însuși autorul dietei a decedat anul trecut în urma unei complicații a obezității, după cum precizează informațiile vehiculate în mass media, fapt infirmat de soția doctoruluiAtkins.

Dean Ornish, fondatorul Institutului American de Cercetare în Medicina Preventivă și autorul mai multor cărți cu diverse regimuri alimenare, recomandă tuturor mai degrabă o dietă variată cu conținut bogat în "carbohidrați buni" (glucide complexe), "grăsimi bune" (acizi grași omega 3), "proteine bune" (de origine vegetală) și săracă în carbohidrați mai puțin sănătoși (glucidele complexe).

 

Supraponderabilitate /obezitate

 

Numărul mare de calorii alimentare asociat cu lipsa de mișcare duce la supraponderabilitate/obezitate. Aceasta se apreciază obiectiv prin indicele de masă corporală (BMI - Body Mass Index) care se calculează prin raportul dintre greutate (exprimată în kg) și pătratul înălțimii (exprimată în cm).Valorile normale sunt cuprinse între 18 kg/cm2 și 25 kg/cm2.BMI între 25 kg/cm2 și 30 kg/cm2 definește supraponderabilitatea. Iar valorile BMI peste 30 kg/cm2sunt caracteristice obezității.

Persoanele cu BMI de 25 kg/cm2 sau mai mare au risc crescut pentru un număr foarte mare de boli la nivel sistemic. Printre acestea se numără cancerele cu diverse localizări, bolile articulare, litiazele biliară și vezicală, hipertensiunea articulară și alte boli cardiovasculare, inclusiv infarct de miocard și accidente vasculare cerebrale, tulburari ale fertilității (inclusiv sterilitate și impotență ) sau complicații ale sarcinii, boli psihice ( depresii, scăderea stimei de sine, alterări ale modului de alimentare) și lista poate continua.

 

Calorii puține - zile multe

 

Studiile realizate inițial pe cobaiși ulterior pe voluntari au arătat că dietele sărace în calorii prelungesc viața și îmbunătățesc starea de sănătate.

Roy Walford, profesor emerit de fiziopatologie la Universitatea din California, Los Angeles ( UCLA), a urmărit, începând cu anii '60, un lot de persoane în cadrul studiului CRON (Calorie Restiction with Optimal Nutrition). El a constatat că se poate trăi 120 de anisau mai mult dacă se menține o greutate cu 10-25 % mai mică decăt cea considerată ideală.

De asemenea, profesorul Stephen R. Spindler, de la Universitatea din California, Rivenside, a condus un studiu pe un lot de persoane din 1948 până în anii '90. A observat astfel că, numărul redus de calorii în alimentație determină creșterea duratei de viață și reduce fenomenele de îmbătrânire. Se pare că aceste diete, reduse caloric, favorizează menținerea în formă normală a unor gene care altfel se degradează odată cu înaintarea în vârstă.

Observațiile realizate și în cadrul altor studii de acest tip au dus la concluzia că regimurile alimentare sărace în calorii sunt benefice la orice vârstă, dar rezultatele obținute sunt cu atât mai spectaculoase cu cât aceste diete sunt administrate de la vârste mai precoce.



Leptina

 

Leptina este un hormon de care depind greutatea corporală și apetitul fiecărei persoane. Ea programează creierul fiecăruia pentru a fi grași sau slabi. Prin semnalele emise de acest hormon este stabilit tipul de greutate și pofta de mâncarepe durata întregii vieți.

Se pare că leptina influențează circuitele neurologice din creier atât structural cât și funcțional.

Se știe de peste 10 ani că persoanele supraponderale aunivele scăzute de leptină.

S-au realizat studii de laborator pe cobai pentru a vedea dacă administrarea de leptină la supraponderali poate produce scăderea în greutate fără creșterea senzației de foame.

S-a constatat că, în timp ce la șoareci administrarea leptinei reduce greutatea, la oameni răspunsul nu este atât de prompt. Oamenii nu slăbesc la administrarea leptinei așa cum o fac șoarecii. În schimb, expunerea bebelușilor la leptină pare să afecteze structurile cerebrale care sunt legate de greutatea corporală. Astfel, în creierul șoarecilor de laborator modificați genetic în așa fel încât să nu producă leptină, în nucleul arcuat al hipotalamusului, numărul circuitelor neuronale dezvoltate este semnificativ redus față de șoarecii normali. În creierul puilor expuși la leptină, structurile neuronale se refac și funcționează normal. S-a tras concluzia că există o perioadă critică în primul an de viață când tipul de alimentație primit dictează greutatea, apetitul și sănătatea organismului pentru întreaga viață.

 

Regimul alimentar Atkins

 

Dr. Robert Atkins, nutriționist american, propunea cu ani în urmă un regim alimentar bazat pe o cantitate redusă de carbohidrați (pâine, dulciuri etc) compensată printr-o cantitate crescută de proteine și grăsimi animale (cârnați, șuncă, unt etc). Această dietă, ușor acceptată de populație, a făcut ca, în prezent, în S.U.A., obezitatea să reprezinte a doua cauză de deces după fumat. Însuși autorul dietei a decedat anul trecut în urma unei complicații a obezității, după cum precizează informațiile vehiculate în mass media, fapt infirmat de soția doctoruluiAtkins.

Dean Ornish, fondatorul Institutului American de Cercetare în Medicina Preventivă și autorul mai multor cărți cu diverse regimuri alimenare, recomandă tuturor mai degrabă o dietă variată cu conținut bogat în "carbohidrați buni" (glucide complexe), "grăsimi bune" (acizi grași omega 3), "proteine bune" (de origine vegetală) și săracă în carbohidrați mai puțin sănătoși (glucidele complexe).

 

Supraponderabilitate /obezitate

 

Numărul mare de calorii alimentare asociat cu lipsa de mișcare duce la supraponderabilitate/obezitate. Aceasta se apreciază obiectiv prin indicele de masă corporală (BMI - Body Mass Index) care se calculează prin raportul dintre greutate (exprimată în kg) și pătratul înălțimii (exprimată în cm).Valorile normale sunt cuprinse între 18 kg/cm2 și 25 kg/cm2.BMI între 25 kg/cm2 și 30 kg/cm2 definește supraponderabilitatea. Iar valorile BMI peste 30 kg/cm2sunt caracteristice obezității.

Persoanele cu BMI de 25 kg/cm2 sau mai mare au risc crescut pentru un număr foarte mare de boli la nivel sistemic. Printre acestea se numără cancerele cu diverse localizări, bolile articulare, litiazele biliară și vezicală, hipertensiunea articulară și alte boli cardiovasculare, inclusiv infarct de miocard și accidente vasculare cerebrale, tulburari ale fertilității (inclusiv sterilitate și impotență ) sau complicații ale sarcinii, boli psihice ( depresii, scăderea stimei de sine, alterări ale modului de alimentare) și lista poate continua.

 

Calorii puține - zile multe

 

Studiile realizate inițial pe cobaiși ulterior pe voluntari au arătat că dietele sărace în calorii prelungesc viața și îmbunătățesc starea de sănătate.

Roy Walford, profesor emerit de fiziopatologie la Universitatea din California, Los Angeles ( UCLA), a urmărit, începând cu anii '60, un lot de persoane în cadrul studiului CRON (Calorie Restiction with Optimal Nutrition). El a constatat că se poate trăi 120 de anisau mai mult dacă se menține o greutate cu 10-25 % mai mică decăt cea considerată ideală.

De asemenea, profesorul Stephen R. Spindler, de la Universitatea din California, Rivenside, a condus un studiu pe un lot de persoane din 1948 până în anii '90. A observat astfel că, numărul redus de calorii în alimentație determină creșterea duratei de viață și reduce fenomenele de îmbătrânire. Se pare că aceste diete, reduse caloric, favorizează menținerea în formă normală a unor gene care altfel se degradează odată cu înaintarea în vârstă.

Observațiile realizate și în cadrul altor studii de acest tip au dus la concluzia că regimurile alimentare sărace în calorii sunt benefice la orice vârstă, dar rezultatele obținute sunt cu atât mai spectaculoase cu cât aceste diete sunt administrate de la vârste mai precoce.

Publicat în : Sanatate  de la numărul 14

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: