Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Reorganizarea hartii ariilor cerebrale

Marina HERGHELEGIU

Ipoteze vechi si noi

 

Studii realizate de cercetatori din California sugereaza ca teoriile legate de modul de procesare a senzatiilor la nivel cerebral necesita o revizuire.

Vechile ipoteze privind aceasta functie a creierului sustineau ca fiecare categorie de semnal senzitiv (luminos, auditiv, tactil etc.) este prelucrata într-o arie corticala bine delimitata si abia dupa aceea informatiile pot sa interfere.

Folosind 31 de cobai adulti si electrozi mai subtiri decât firul de par, Wallace si colegii sai de la Universitatea de Medicina din San Diego si-au propus sa realizeze o harta a scoartei cerebrale, parte a creierului considerata responsabila de perceptia diferitelor simturi. S-a obsevat astfel ca între zonele corticale care prelucreaza informatia diversilor analizatori, exista portiuni marginale care proceseaza stimuli nervosiproveniti din toate ariile cerebrale învecinate. Aceste portiuni ale scoartei cerebrale, comune mai multor aparate senzitive, par sa contina celule multisenzoriale. În acest fel se poate explica procesul de "ascutire" a simturilor functionale la persoanele care pierd precoce unul dintre ele.

 

Explicatiirecente

 

În cest sens, se stie ca la cei care pierd vederea din copilarie, simturile tactil si auditiv devin mult mai dezvoltate decât la cei care vad. Noua teorie sugereaza ca, în aceste situatii, zonele marginale multisenzoriale permit extinderea ariilor care prelucreaza informatiile sonore si tactile, gratie celulelor care au capacitatea de aprocesa impulsuri nervoase de la analizatori diferiti. În absenta semnalului luminos, cortexul va avea zone mai largi pentru prelucrarea informatiilor de la ceilalti analizatori.

Se cunoaste, de asemenea, ca unele celule care prelucreaza sunete sau imagini au origine embrionara comuna si ca, datorita lor, exista persoane care percep sunetele sub forma de culori. S-ar putea ca noua harta a ariilor cerebrale sa dea o alta explicatie si acestui fenomen.

Ultima etapa a studiului îsi propune sa înteleaga în ce mod influenteaza acest proces de integrare a mai multor simturi comportamentul uman.

 

Durere prin empatie

 

Luna trecutaaparea în revista "Science" un articol despre experimentele realizate la University College London (UCL), Marea Britanie, privind zonele corticale activate la o persoana atunci când doar se uita la un om caruia i se provoaca durere. Cercetarile s-au efectuat pe 16 cupluri si au aratat ca durerea se poate transmite prin empatie de la un membru al cuplului la celalalt. Surpriza a constat în evidentierea faptului ca zonele corticale activate de vederea unei persoane în suferinta sunt de fapt zoneleafective ale scoartei cerebrale conturate într-o experienta dureroasa anterioara. S-a demonstrat astfel ca folosim reprezentarile emotionale de pe cortex formate în urma trairii subietive a unei senzatiipentru a întelege sentimentele celuilalt. Aceste observatii dau o explicatieneurofiziologica pentru capacitatea umana de a raspunde în mod altruist si de a avea comportament de ajutorare atunci când suntem martorii suferintei unui semen de-al nostru.



Ipoteze vechi si noi

 

Studii realizate de cercetatori din California sugereaza ca teoriile legate de modul de procesare a senzatiilor la nivel cerebral necesita o revizuire.

Vechile ipoteze privind aceasta functie a creierului sustineau ca fiecare categorie de semnal senzitiv (luminos, auditiv, tactil etc.) este prelucrata într-o arie corticala bine delimitata si abia dupa aceea informatiile pot sa interfere.

Folosind 31 de cobai adulti si electrozi mai subtiri decât firul de par, Wallace si colegii sai de la Universitatea de Medicina din San Diego si-au propus sa realizeze o harta a scoartei cerebrale, parte a creierului considerata responsabila de perceptia diferitelor simturi. S-a obsevat astfel ca între zonele corticale care prelucreaza informatia diversilor analizatori, exista portiuni marginale care proceseaza stimuli nervosiproveniti din toate ariile cerebrale învecinate. Aceste portiuni ale scoartei cerebrale, comune mai multor aparate senzitive, par sa contina celule multisenzoriale. În acest fel se poate explica procesul de "ascutire" a simturilor functionale la persoanele care pierd precoce unul dintre ele.

 

Explicatiirecente

 

În cest sens, se stie ca la cei care pierd vederea din copilarie, simturile tactil si auditiv devin mult mai dezvoltate decât la cei care vad. Noua teorie sugereaza ca, în aceste situatii, zonele marginale multisenzoriale permit extinderea ariilor care prelucreaza informatiile sonore si tactile, gratie celulelor care au capacitatea de aprocesa impulsuri nervoase de la analizatori diferiti. În absenta semnalului luminos, cortexul va avea zone mai largi pentru prelucrarea informatiilor de la ceilalti analizatori.

Se cunoaste, de asemenea, ca unele celule care prelucreaza sunete sau imagini au origine embrionara comuna si ca, datorita lor, exista persoane care percep sunetele sub forma de culori. S-ar putea ca noua harta a ariilor cerebrale sa dea o alta explicatie si acestui fenomen.

Ultima etapa a studiului îsi propune sa înteleaga în ce mod influenteaza acest proces de integrare a mai multor simturi comportamentul uman.

 

Durere prin empatie

 

Luna trecutaaparea în revista "Science" un articol despre experimentele realizate la University College London (UCL), Marea Britanie, privind zonele corticale activate la o persoana atunci când doar se uita la un om caruia i se provoaca durere. Cercetarile s-au efectuat pe 16 cupluri si au aratat ca durerea se poate transmite prin empatie de la un membru al cuplului la celalalt. Surpriza a constat în evidentierea faptului ca zonele corticale activate de vederea unei persoane în suferinta sunt de fapt zoneleafective ale scoartei cerebrale conturate într-o experienta dureroasa anterioara. S-a demonstrat astfel ca folosim reprezentarile emotionale de pe cortex formate în urma trairii subietive a unei senzatiipentru a întelege sentimentele celuilalt. Aceste observatii dau o explicatieneurofiziologica pentru capacitatea umana de a raspunde în mod altruist si de a avea comportament de ajutorare atunci când suntem martorii suferintei unui semen de-al nostru.

Publicat în : Sanatate  de la numărul 13

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: