Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

E.S. Rodica Radian Gordon, Ambasadorul statului Israel la Bucuresti: "Sunt împotriva încercarii lui Vadim Tudor sau a PRM-ului de a se folosi de Statul Israel ca un mod de a-si face campanie electorala"

Roxana IONICI

"M-am nascut la Bucuresti si am plecat din România în 1963. Scoala nu am facut-o aici; am început-o imediat dupa ce am ajuns în Israel. Acasa, însa, am continuat sa vorbesc româneste, am învatat sa scriu, sa citesc si astfel a continuat legatura cu România; din pacate, contactul direct cu tara-, cu civilizatia,nua fost atât de strâns. Îmi lipsesc multe cunostinte...Stiu multe nume importante ale culturii românesti, însa mi-a lipsit contactul direct cu lucrarile acestora."



R.I.: Aveti un nume românesc, vorbiti foarte bine limba româna. Aveti o legatura anume cu România?

R.G.R.: M-am nascut la Bucuresti si am plecat din România în 1963. Scoala nu am facut-o aici; am început-o imediat dupa ce am ajuns în Israel. Acasa, însa, am continuat sa vorbesc româneste, am învatat sa scriu, sa citesc si astfel a continuat legatura cu România; din pacate, contactul direct cu tara-, cu civilizatia,nua fost atât de strâns. Îmi lipsesc multe cunostinte...Stiu multe nume importante ale culturii românesti, însa mi-a lipsit contactul direct cu lucrarile acestora.

 

R.I.: V-ati gândit sa va întoarceti în România pe aceastapozitie?

R.G.R.: Adevarul este ca, în urma cu trei ani, am început sa ma gândesc la acest lucru. Atunci mi-am dorit foarte mult sa ma întorc. Dar daca cineva mi-ar fi spus, atunci, ca voi ajunge ambasador în România, nu as fi crezut.

 

R.I.: Sunteti ambasadorul Statului Israel în România de sase luni, perioada destul de tumultoasa. În acest moment putem vorbi chiar despre un scurt bilant al activitatii d-voastra în aceasta functie.

R.G.R.: Înca nu sunt gata sa fac un bilant. Nu am facut înca cunostinta cu toata lumea pe care as dori sa o cunosc, nu am cunoscut înca toate aspectele vietii din România. Pot spune, însa, ca au fost sase luni foarte concentrate. Înainte de a veni la Bucuresti m-am gândit foarte mult la relatiile dintre Israel si România si când am vrut sa mi le închipui într-un mod mai schematic, m-am gândit la formula care include si Uniunea Europeana. Astfel, cred ca relatiile cu România sunt bazate pe trei stâlpi: unul reprezinta relatiile de zi cu zi, altul - relatiile economice, iar al treilea reprezinta ceea ce as numi, poate, patrimoniul comun, legaturile noastre istorice, ca valori de baza. Frumusetea în aceasta schema este ca orice s-ar întâmplape una dintre aceste trei coordonate, are influenta si efect în ansamblu.

Imediat cum am venit, mi-am dat seama ca foarte, foarte mult se petrece pe coordonata ce tine de trecut, de patrimoniu comun sau, poate mai exact, nu chiar comun. Fiecare dintre noi a avut, poate, o alta idee despre istoria comuna si am ajuns exact în momentul în care trebuie sa ne consolidam punctele de vedere si sa privim într-un mod mai sincer ceea ce s-a petrecut în timp. Pâna acum au avut loc foarte multe activitati în acest sens, dar au fost prioritare si aspectele economice. În ultimele patru luni, România a fost vizitata de trei ministri israelieni foarte importanti, cu portofoliu economic, si anume, dl. Avigador Liberman, ministrul transporturilor, apoi a fost dl. Benjamin Netanyahu, ministrul finantelor si ultima vizita a fost cea a d-lui Ehud Olmert, ministrul comertului, industriei si telecomunicatiilor.

 

R.I.: În urma acestor vizite au fost semnate acorduri bilaterale?

R.G.R.: Au fost perfectate proiecte, am vorbit foarte mult despre viitorul relatiilor comerciale sau, mai exact, despre relatiile economice dintre Israel si România. Cu totii ne-am dat seama ca, în acest moment, volumul activitatilor economice bilaterale nu e atât de mare cum ar fi putut sa ajunga. S-a vorbit foarte mult despre posibilitatea unei cooperari eficiente nu numai între firme, ci investitii importante în care sa fie implicati atât israelieni cât si români, în special forta calificata de munca a României, pentru a cladi ceva comun, durabil, o cooperare care sper sa fie acum poate mai rapida, mai dinamica. A fost foarte important sa vorbim despre existenta unui anumit blocaj birocratic care trebuie înlaturat. Trebuie sa înlaturam tot ce îngreuneaza colaborarea eficienta.

 

R.I.: La sfârsitul lunii octombrie, la initiativa presedintelui Ion Iliescu, a fost înfiintata o comisie, formata din experti români si israelieni, pentru aflarea adevarului în problema Holocaustului. Ce etape au fost parcurse pâna acum si când vor fi date publicitatii primele rezultate concrete ale studiilor efectuate?

R.G.R.: Cred ca acesta a fost un pas foarte important. Comisia aceasta trebuia sa existe si noi am fost foarte încântati de aceasta initiativa. Era foarte important sa existe, nu numai din punctul de vedere al lumii evreiesti. Cred ca este foarte bine pentru România. O tara- nu poate sa fie democratica, sa construiasca o democratie adevarata, fara sa-si priveasca, într-un mod foarte sincer si adevarat, trecutul bun si trecutul mai putin bun; si acest lucru este valabil pentru toata lumea. Faptul ca România a înfiintat aceasta comisie mi se pare un lucru foarte curajos. Comisia va începe sa lucreze zilele acestea, cred ca este alocat deja si bugetul necesar. Pâna acum au fost câteva întrevederi, însa, prima întâlnire importanta va avea loc la Washington, în primavara, o a doua întâlnire importanta va avea loc, în toamna, la Ierusalim si, între aceste doua momente va fi strâns si studiat, în mare parte, materialul necesar. La începutul anului 2005, sau poate chiar la sfârsitul acestui an, va avea loc cea de a treia întâlnire, aici la Bucuresti, când vor fi prezentate primele rezultate.

 

R.I.: Israelul s-a confruntat, în ultimele luni, cu o serie de evenimente, inclusiv cu o noua escaladare a violentei. În context, între subiectele frecvent abordate au fost construirea gardului de securitate si problema retragerii coloniilor din Teritoriile palestiniene. Care sunt ultimele evolutii ale situatiei din zona de conflict?

R.G.R.: Exista o statistica foarte clara. Din momentul în care a început ridicarea acestui gard, în zonele în care exsista deja, s-a dovedit foarte eficient împotriva patrunderii teroristilor în Israel. Exista, astfel, o bariera fizica ce îngreuneaza actiunile teroriste si, de fapt, aceasta este semnificatia si importanta gardului de securitate. Atât timp cât exista gardul, teroristilor le este foarte greu sa patrunda prin alte locuri; spre bucuria noastra, este foarte eficient. Problema noastra era, în primul rând a securitatii si o lupta cât mai eficienta în problema terorismului. Noi am constatat ca, de fapt, Autoritatea Palestiniana trebuie sa se ocupe de aceasta problema, însa, din pacate, palestinienii fie ca nu au fost în stare, fie ca nu a existat, din partea lor, vointa politica. În orice caz, ei nu au actionat în mod eficient în aceasta problema. De fapt, din aceasta cauza nu au loc negocieri eficiente cu palestinienii. Nu putem aborda problemele bilaterale, nu au putut avea loc negocierile care ar fi trebuit sa aduca un acord de pace sau cel putin reluarea discutiilor înainte de a fi abordata problema terorismului. În aceasta situatie, când vedem ca palestinienii nu depun eforturi prea mari pentru a pune capat terorismului, iar noi nu prea avem parteneri de discutie din partea lor, ne-a ramas o alta posibilitate, si anume, de a ridica acest gard si de a iesi într-un mod unilateral cu coloniile, în special din Fâsia Gaza si din cele mai îndepartate, mai izolate, din Cisiordania.

 

R.I.: Israelul se va retrage din Teritoriile palestiniene?

R.G. R.: Aceasta decizie nu a fost înca finalizata. Acum noi studiem aceasta problema în ideea concretizarii ei. Retragerea trebuie sa fie vazuta împreuna cu gardul de securitate. Exista, deci, doua posibilitati: Foaia de parcurs, care este un plan ce trebuie sa duca la reluarea negocierilor între Israel si Autoritatea Palestiniana. În Foaia de parcurs este scris în mod clar ca palestinienii trebuie sa se ocupe, în primul rând, de problema terorismului. Este adevarat ca si Israelul trebuie sa faca anumiti pasi în problema coloniilor, însa e clar ca mai întâi palestinienii trebuie sa se implice mai mult în problema terorismului. Atât timp cât nu putem aborda aceasta Foaie de parcurs din cauza terorismului, noi ne-am gândit la o solutie alternativa, si anume, acest gard, care este destul de bun pentru aparare si, în plus, retragerea într-un mod unilateral. Deci, ambele probleme trebuie privite împreuna, pentru ca una se leaga de cealalta.

 

R.I.: În ultima perioada a aparut foarte des numele liderului PRM, Vadim Tudor, legat de Israel si de israelieni. Puteti sa faceti câteva referiri la acest subiect?

R.G.R.: Eu sunt împotriva încercarii lui Vadim Tudor sau a PRM-ului de a se folosi de Statul Israel ca un mod de a-si face campanie electorala. Eu nu cred ca relatiile cu Israelul sau relatiile lui Vadim cu evreii trebuie sa fie în centru, iar eu nuam fost convinsa ca, într-adevar, este vorba de o schimbare adevaratalaVadim si a atitudinii PRM-ului fata de Israel. Este vorba despre un partid care este foarte asemanator altor partide de dreapta radicala din Europa, gen Le Pen, Haider, Jirinovski si eu cred ca Statul Israel nu trebuie sa aiba o relatie cu un astfel de partid.

 

R.I.: Si totusi se vorbeste despre o campanie electorala facuta de o companie israelianacunoscuta...

R.G.R.: Este adevarat, însa contractul nu este înca semnat. Eu cred ca foarte multe voci si în Israel si în lumea evreiasca i-au explicat d-lui Arad despre ce fel de partid este vorba, i-au explicat ca nu ar fi recomandat ca Vadim sa se spele prin relatiile cu evreii si cu Israelul. Dl. Arad va proceda, însa, dupa cum doreste.

 

R.I.: Ce planuri aveti pentru acest an în perspectiva dezvoltarii relatiilor bilaterale?

R.G. R.: Cred ca pâna acum, în ultimele luni, au fost facuti câtiva pasi foarte buni în perspectiva dezvoltarii relatiilor comerciale si trebuie actionat la maximum pentru punerea în practica a proiectelor noastre. În alta ordine de idei, România este membra a Consiliului de Securitate ONU si speram ca vom fi sprijiniti mult de România, relatiile politice sunt foarte, foarte bune si în perspectiva eu mi-as dori ca relatiile dintre tarile noastre sa fie în continuare foarte bune, iar România sa devina unul din prietenii evidenti din Uniunea Europeana si, dealtfel, sunt sigura ca asa va fi. Exista si o traditie a prieteniei dintre tarile noastre si sunt sigura ca asa va ramâne. Si pe plan cultural avem destul de multe proiecte care sper ca vor reusi. As vrea sa vad o întarire a relatiilor si a colaborarii în toate domeniile.(A consemnat Roxana Ionici)

Publicat în : Interviu  de la numărul 12

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: